Legături periculoase (16)

iBattle: Apple May Finally Storm the Pentagon by Spencer Ackerman
Britain-France: a new agency for the neo-West? 20 February 2012 by European Geostrategy By Luis Simón
Romance Novels, The Last Great Bastion Of Underground Writing  de Maria Bustillos
European Foreign Policy Scorecard 2012 
Challenges for European Foreign Policy in 2012. What kind of geo-economic Europe? 19/12/2011 By Publicaciones FRIDE

Se caută o voce pentru Președinte

Fac o mică digresiune, probabil nu foarte relevantă, privind importanța controlului propriei voci în discursul politic. M-am tot gândit la episodul cu istericalele lui Crin Antonescu și am găsit destule clipuri ca să pot face o comparație.

Cred că reacția obișnuită față de un discurs public, așa cum a fost și cel la lui Antonescu, este, în primul rând, o reacție emoțională. Iar la capitolul emoții știm un lucru. Dacă vrei să transmiți panică, sentimentul urgenței, insecuritate, o voce înaltă este mai bună decât una joasă. Dacă vrei să îți transmiți mesajele și să ai receptivitate, ar fi bine să o faci pe o voce mai joasă, așa transmiți și încredere în propria persoană.

Margaret Thatcher voice before/after

Si explicația de pe youtube

Under the guidance of a tutor from the National Theatre, she [Margaret Thatcher] underwent a training programme which included special humming exercises aimed at lowering the pitch level at which she formwely spoke. From tape recordings of speeches made before and after receiving tuition a marked difference can be very hear. When there are played through an electronic pitch analyser, it emerges that she achieved a reduction in pitch of 46 Hz, a figure which is almost half the average difference in pitch between male and female voices. (Atkinson, 1984, p.113)

Crin Antonescu în 2000. Am ales clipul pentru contrastul dintre vocea joasă a lui Horia Buzatu și vocea mai înaltă a lui Crin Antonescu.

Crin Antonescu în 2009 imediat după investirea la șefia PNL in 2009 și culmea ! vocea sa chiar coboară, deci se poate!

Însă ultimul episod, cel din 2012, este fără dubiu un semn de probleme în concentrare, control, focalizare.

Crin Antonescu sesiune extraordinara ian 2012

Pentru comparație am ales vocea lui Mihai Răzvan Ungureanu pentru a demonstra că SE POATE !

Mihai Răzvan Ungureanu în 1996

Mihai Razvan Ungureanu în 2009

Mihai Răvan Ungureanu în 2012

Bonus: un exemplu de adecvare a mesajului la audiență, adică tricou cu cravată și cântecul cu tunsoarea afro, dar vocea , vocea.. :) Evident că nici la voce și nici la ținută David McIntosh, solistul, nu seamănă cu domnul Bănicioiu, Negoiță și compania. Sigur însă aș merge cu britanicul  în campanie electorală.

 

Fragmente

Maritime Choke Points and the Global Energy System- Charting a Way Forward
Charles Emmerson and Paul Stevens
Energy, Environment and Resource Governance | January 2012 | EERG BP 2012/01

[The security of maritime choke points ultimately rests on the observance of international law, and on the willingness and capacity of interested members of the international community to enforce it if necessary.]

Primarul, IGSU și iarna, trei concepte perfect paralele

Pentru că tot am zis că voi scrie și despre sistemul de avertizare Cod glaben, etc. am început să citesc despre atribuțiile primarului din Legea nr.215 din 23 aprilie 2001 - Legea administraţiei publice locale, textul actului publicat în M.Of. nr. 204/23 apr. 2001, de aici
Legat  de situația recentă, problemele noastre cu zăpada și viscolul, am încercat să găsesc în lege acea prevedere care ar putea să ne explice atitudinea primarilor. Mă rog, nu aș dori să generalizez, dar inactivismul multor primari față de o serie de avertizări ar putea avea o explicație în lege, dar nu singura explicație.
În legea mai sus menționată găsim următorul articol care prevede atribuții directe pentru primar în următoarele situații:
Art. 68,   h) ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele specializate ale statului. În acest scop poate mobiliza populaţia, agenţii economici şi instituţiile publice din comună sau din oraş, acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite în planurile de protecţie şi intervenţie elaborate pe tipuri de dezastre;
Sigur că, în lege, primarul mai supraveghează și buna desfășurare a unor servicii urbane, dar textul nu se referă la obligația primarului de a interveni primul la el în comună când este vorba de case îngropate în zăpadă.
Revenind la articolul de lege citat se poate observa că obligația mobilizării localnicilor de către primar intră legal în acțiune doar în situație de dezastre, situație care se poate decreta doar la nivel județean. Primarul poate doar să se bazeze pe un grup de voluntari, o înțelegere cu un actor economic din regiune sau cine știe cine care poate și vrea să intervină. Dar repet, cât timp un viscol nu este definit ca dezastru în legislație  este greu să tragi la răspundere un primar, rămâne doar conștiința lui în fața unor drame. De ce spun asta? Pentru că, indiferent de cât de bun este contractul de deszăpezire (asta în cazul fericit că ar exista comune care să aibă asemenea contracte, altele decât cele destinate drumurilor județene care trec prin comune) el nu prevede și deszăpezirea curților și salvarea oamenilor.
Ce ne lipsește aici ? O prevedere prin care primarul să organizeze un grup de voluntari care să intervină primii. De ce ? Inspectoratele județene pentru situații de urgență sunt slab dotate, se bazează pe mijloace reduse ca număr, nu dispun de adăposturi locale și sunt obligate să revină la baza județeană pentru a continua asistența.
Echipele de la inspectoratele județene sunt subdimensionate, se bazează pe contribuția jandarmilor și a militarilor, nu pot fi dislocate mai mult de 24 de ore într-o zonă, nu se auto-susțin, nu pot planifica de fapt nimic pe termen mai lung. Și bineînțeles că nu au antrenament să lucreze iarna împreună cu reprezentanții locali.
Deci nu cred că vom vedea prea curând în România salvatori IJGSU care să sară din elicopter sau avion pentru că nămeții le-ar bloca camioanele sa ajungă în sate.
Și organizarea Inspectoratelor Județene pentru Situații de Urgență este una birocratică, statică, nu este adaptată la ideea de a avea mai mult personal operațional, de teren, de intervenție,în schimb nu lipsesc structurile birocratice și multe paralelisme.
Am fost curios să văd o structură județeană IJGSU așa că am luat cazul Vrancea. Puteți vedea mai jos câte structuri sunt cu lopata și câte structuri cu mapa. Nu am situații numerice dar dacă voi găsi cu siguranță sunt destui din aceste structuri care au văzut de la televizor  intervențiile din județul lor.
ORGANIGRAMA INSPECTORATULUI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
„Anghel Saligny” AL JUDEŢULUI VRANCEA
Categoria a II-a

Organigrama__VRANCEA.pdf


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 1,371 other followers