Limba păsărească a regionalizării

Revin la subiectul regionalizării pentru că a apărut pe piață raportul Băncii Mondiale privind activitatea Ministerului Dezvoltării. Îl găsiți aici.
Față de textul raportului am două reacții.
Prima ar fi că printre ideile din raport unele au fost emise sau anticipate și de comentatori de la noi, cel puțin 2 idei publicate de mine pe blog au primit o confirmare prin acest document.
A doua reacție, negativă față de raport se referă la o inconsistență de abordare.
Raportul constată o carență majoră de expertiză și personal capabil să înțeleagă, să construiască și să aplice o strategie de dezvoltare dar, în același timp, discursul, nivelul de abordare, recomandările Băncii Mondiale nu țin seama de prima constatare.
Cei din minister, care nu pricep o iotă din modul în care trebuie modulată o politică de dezvoltare în funcție de cadrul regional ales, nici nu vor citi raportul. Document va muri în fișetul șefului de cabinet al ministrului.
Limba păsărească
p. 26 46. The experience of the EU 15 and some new member states broadly points to four kinds of regional development governance structures that govern central and local relations (table 2.1). F irst is a primarily federal regional development regime, where subnational actors take the lead in defining policy priorities as well as in implementation of projects. Germany, Belgium and Austria fall within this category. Second is a regionalized unitary regional development regime where regional actors have formally defined rights and political autonomy, but limited budgetary autonomy. For example, in Spain, the logic is to jointly run structural policies because, despite the strong decentralization of the last years, in many policy areas the national level dominates. Other regionalized countries are France, Italy, Portugal, Czech Republic, and Poland. Third is a decentralized unitary regional development,where regions have limited powers and are not vested with real legislative autonomy􀂲this would include countries such as Denmark, Finland, Ireland, and Sweden. Fourth is a primarily unitary regional development regime where central actors dominate the process of defining goals as well as how the goals are likely to be achieved. There are no politically elected regional governments and there are only two tiers of government, representing the national and local levels. This model includes countries such as Greece and Hungary. Romania’s curent structures places it among this last group of member states.���
A se uita ca curca la crăci / ca mâța-n calendar / ca vițelul la poartă nouă vezi DEX.
P.32 Lack of data, staff, and necessary skill-sets are likely to be some of the most important road-blocks for enhancing future strategy development and policy formulation. Critical local or regional level data is not always available, nor its potential uses well understood. Several ministry units appear to be understaffed, and they often lack people with the right expertise to lead the process of policy formulation and strategy development. There are, for example, few planners in Romania that combine good design training (most have a background in architecture) with a good grasp of socio-economic principles and trends. There are also few economists that could assess the impact of proposed projects (direct, indirect, and induced), with a higher level of precision. Even for the ROP, the goals set in the Program seem to be both modest and arbitrary, with no clear indication of how they were arrived at.
p.50 However, for Axis 1, there seems to be a lack of qualified personnel that understands the complexities of urban agglomerations. Beneficiaries have experienced particularly long delays. Many have submitted applications in March 2009 and expect to sign the contracts in March 2011. The delays were in part caused because the MA did not have staff with experience in the field, and because it did not manage to find many expert evaluators with the necessary skills. Urban planners in Romania receive little training on socio-economic issues, so there are few specialists in the country that can tackle complex urban development problems.   
Mă convinge cineva de contrariul celor afirmate ? 

Despre Claudiu Degeratu
Expert in securitate nationala, internationala, NATO, UE, aparare si studii strategice

3 Responses to Limba păsărească a regionalizării

  1. Nu stiu… mie nu mi se par exprimari neclare, ci intoarceri dupa plop si erori de gandire (uneori).

    Primul citat – n-am o pb cu el, sunt convinsa ca nici tu, dar ar fi fost mai buna o matrice bidimensionala decizie politica / implementare. Eu n-as include statele federale in discutie de loc – decat in masura in care landurile au ele insele politici regionale – dar se poate discuta…

    p. 50: absolut corect; ceea ce numim noi „urbanisti” n-au nici o treaba cu dezvoltarea urbana. Sau cu dezvoltarea, in general.

    p. 32 – asta-i clasica dare dupa plop si ascundere dupa deget. De parca daca am avea date statistice, oameni pregatiti si uneltele necesare (proceduri, manuale etc.), deciziile de investitii s-ar lua strategic, in urma unei analize pe o durata mai lunga decat actualul mandat al ministrului respectiv. Si de parca in Romania s-ar scrie vreo strategie cu intentia sa se implementeze….

    Cum m-a invatat un intelept candva, „Romania’s Reg Dev failure is actually a matter of democratic deficit. You know, that democracy that goes down to Town Hall level.”

    Dar la ce ne-ar folosi sa puna WB pe hartie asa ceva?

    • semanticus says:

      Am selectat un document mai puțin analitic, fără indicatori, interpretări de date, etc. Eu mai aștept reacții de la ”beneficiari”, reacții că specialiștii din minister înțeleg și că au o opinie față de documentul Băncii.

  2. MihaelaB says:

    Cum am promis, citesc si eu – da’ nu acum.

    Cat despre fetele din minister – ele muncesc, draga, nu…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: