Reporter european în România

Am participat ieri, pentru prima dată, la ceremonia de premiere din cadrul competiției ”Reporter European invitat de Chinezu, care alături de Cristina Bazavan au făcut parte din juriul concursului. Chinezu este și cel care a și inițiat prima prima campanie pe social media, proiect care, recunosc, la început l-am apreciat cu jumătate de gură, eram foarte rezervat.
Este de apreciat că prin Blogal  Initiative avem un început, iar prin Marius Matache, ca prim blogăr premiat, un model. Interesantă este toată lista de câștigători. Felicitări Make ! felicitări tuturor reporterilor europeni !
O mențiune specială pentru Șeful Comisiei UE în România, domnul Nicolae Idu care, printre altele, a recunoscut importanța social-media, a vocilor din blogosferă și faptul că blogurile sunt citite, ascultate și analizate la Bruxelles.
Concurenţii desemnați câștigători în urma evaluării sunt:
  • Vlad Odobescu, pentru materialul despre voluntariat „Potcoave pentru Estul Sălbatic. Ce au găsit olandezii la Găneasa”;
  • Florin Lazăr, pentru campania de presă ce a inclus trei materiale cu privire la voluntariat: ”Pe fluturi cine i-a învățat să zboare?”, ”Cât de departe se află Bichigiu?”, ”Cele 7 porunci ale rățuștelor cuminți”;
  • Ionela Gavriliu Nedea, pentru materialul privind politica agricolă comună ”Povestea olandezului căruia îi râd ochii de la ceapa românească”;
  • Marius Matache, premiat pentru seria de postări pe blogul personal (http://www.mariusmatache.ro/): „Voluntariatul: de la hobby la necesitate”, „Politicile europene comune în agricultura la ora reformei”, „Agricultura românească  – între oportunități și metehne” și „Bloggerii și voluntariatul”;
  • Liliana Simionescu, a obținut premiul special al juriului pentru tinerii jurnalişti pentru reportajul „Campania de voluntariat Am autism„, difuzat la RFI.
Care este perspectiva aflăm tot de la Chinezu- Vreau să avem cât mai mulți bloggeri europeni
Ce vă propun să facem în continuare pentru a avea cât mai mulți bloggeri europeni?
1. Am creat secțiunea ”Europa noastră” pe politicalocala.ro, unde vă invit să fiți co-autori. Dacă vă place ideea, vă rog să trimiteți un mail pe cristi.china at gmail.com sau pe politicalocala at politicalocala.ro ca să putem povesti mai multe. Menționez că avem și un corespondent la Bruxelles, pe Codruța  Filip, cea care va fi ochiul și timpanul nostru acolo 🙂
2. Dacă pe blogurile voastre abordați subiecte europene cu o frecvență cât de cât de luat în seamă 🙂 și dacă sunteți interesați să ținem legătura în această chestiune (chiar să facem un grup de discuții la un moment dat, dacă este cazul) puneți un comentariu colea mai jos cu linkul către blogul vostru dau dați-mi un mail pe cristi.china pe gmail.com.
3. Pregătim niște evenimente interesante, în care bloggerii se vor întâlni cu reprezentanți ai instituțiilor europene sau cu europarlamentari. De aceea am nevoie să știu câți și ce bloggeri sunt interesați de această problematică.
4. Lucrăm acum la o nouă campanie pentru bloggeri pe problematică europeană. Și cum am învățat din experiența anterioară, acum va fi un pic diferită și, sperăm noi, mai faină 🙂
Cam asta este, în mare, ce am avut eu de spus. Aștept părerile voastre să vedem cum o conturăm să iasă cât mai bine 🙂 Vă mulțumesc.
Concret, cred că mă voi gândi cum să contribui și eu la secțiunea ”Europa noastră” pe politicalocala.ro.
Anunțuri

ACTA- pe lung, pe lat, pe curând

Disclaimer 1: scuze, postare extrem de lungă
Disclaimer 2: cei care citesc constant blogul știu că am criticat fără milă 🙂 puterea pentru modul defectuos de organizare a consultărilor și dezbaterilor de legi. Așa că vă rog să citiți ce scriu mai jos cu precizarea asta în minte și să comentați echilibrat.

Tot citesc despre ACTA de vreo 3 zile. Texte, etape în elaborarea documentului, proceduri, de ce? pentru ce ? Știu ce a făcut Renate Weber din ianuarie 2010 încoace, ce au făcut verzii europeni care sunt contra pe bune, ce au făcut popularii. Am aflat cine din Comisie și Consiliu a împins, cine a sprijinit, ce moțiuni au fost depuse, unde au intervenit SUA și aliații. Șiu ce comisar european cochetează cu zecile grupuri europene de interes care sprijină reglementarea ACTA. Dar nu vreau să vă plictisesc cu linkuri.
Fac o scurtă (de fapt lungă) paranteză ca să lămuresc punctul meu de vedere față de ACTA. Un punct de vedere naiv probabil și neprofesionist, dar spun ce cred.
[ Internetul a pornit la drum ca  un sistem militar/academic închis, când a fost clar că din punct de vedere comunicațional și economic este un al doilea Graal, Vestul  a decis să deschidă sistemul spre inovare și creativitate. Ce a urmat, știm, cicluri de acumulări haotice (difuzie geografică) întrerupte de inovări și dezvoltări tehnologice pentru sectoare de biznis. Sistemul, deschis cum era, a funcționat cu reglementări legislative venite din sferele clasice, adică legi inspirate din legislatia pre-Internet.
Acest lucru se întamplă cu orice sistem în dezvoltare, atunci când nu se poate auto-organiza el este reglementat din exterior. Așa se face că avem sisteme în care coexistă reguli interne, obiceiuri, norme dar și un set de legi.
Nici Internetul nu face excepție, pe lângă regulile generate la nivel tehnic de comunitățile de internauți- btw, nimeni nu îi chestionează pe administratorii de rețele, care este punctul lor de vedere despre ACTA- avem legislație națională și legislație internaționala. În plus o dezvoltare pe care o cunoaștem de prin 2000, rețelele private dezvoltate de companii.
Ce înseamnă asta ? Că de mai mult de 10 ani sectorul privat se pregătește să își protejeze din ce în ce mai bine obiectul de activitate. Ce face acum sectorul economic privat sau public ? Simplu, face lobby pentru a avea o legislație uniformă pe piețe globale.
Geopolitic vorbind, Vestul și aliații din zona Pacific-Asia încearcă să se protejează de China și India, așa cum a fost cazul și cu accesul în Banca Mondială sau alte regimuri internaționale, asta ca să menționez un termen din dreptul internațional.
Ce facem cu curentul anarhist ? cu cei care susțin un Internet pur anarhic? Ce fel de Internet vom avea dacă anumite companii, cele cu multe miliarde cifră de afaceri, se vor retrage cu arme și ”bancare” din Internetul ”liber” ? Ce fel de Internet am fi avut dacă IBM, Sun, etc. ar fi decis de la început să dezvolte numai rețele private, închise ? Vă puteți aminti de anii 1992-1993 pe net ?
Și totuși scenariul se menține, adică nu putem exclude, în viitor, o ”bifurcație” majoră dramatică, între un Internet reglementat foarte strict și unul haotic, separație determinată de decizia unor actori economici din online să pună în ”carantină” zone gri sau negre. Aparent, în teorie, asta ar asigura mai multă stabilitate, vezi graficul.
Protecția datelor și a informațiilor personale. Am mai comentat pe blog la Chinezu, avem deja o generație de cetățeni pe Terra care au identitate digitală pre-natală ! Acele simple imagini de ecograf sau cu nou-născuți puse în mediul online au o semnificație mai mare decât credem noi. Psihologic, sociologic și economic vorbind vom avea din ce în ce mai mulți oameni care contribuie la construirea unor  noi norme privind protecția datelor personale în mediul digital, numai că soluțiile lor vor fi adaptate mediului digital nu mediului clasic offline.
Mă întreb dacă acum avem situații, contexte, cazuri de cetățeni români internauți protejați 100 %, adică anonimi digitali perfecți ? Adică persoane care nu pot fi identificate dar care zburdă liberi pe Internet ? Mai crede cineva treaba asta ? Unde greșim când ne luptăm vitejește cu forțele care vor să ne încalce drepturile și libertățile individuale ? Simplu, ne place să avem datele personale protejate dar vrem, visăm, ne dorim să avem o identitatea digitală ! Ne place să jucăm rolul anonimului justițiar, să fim în postura unui critic digital feroce cu avatar cât mai spectaculos sau jurnalist online și posibilele etichete iconice pot fi generate la nesfârșit.
Cam aceasta ar fi miza, identitatea digitală va conta din ce în ce mai mult iar datele personale din ce în ce mai puțin. Datele personale vor fi integrate mai devreme sau mai târziu. Că este vorba de un joc online, un abonament de telefonie mobilă, o asigurare medicală corelată cu una de mașină.
Mai mult, nu statul excelează în buisness intelligence. Când vine vorba de integrarea unor baze de date personale în online statul este mult în urma unor companii. Vreau să revin la identitatea digitală, pentru că aceasta este adevărata miză și va fi un capitol al biografie noastre pe care îl putem negocia.
Ce poate fi mai simptomatic decât să protestezi împotriva ACTA dar să semnezi petiția anti-ACTA de pe Facebook ?! În schimb când au fost compromise sute de mii de conturi de la Sony Games nimeni nu a făcut o pagină de protest. Este un exemplu de negociere, îmi dau datele personale pentru o cauză sau pentru un joc, dar refuz să fac același lucru pentru alte situații. Ce efecte vor fi  ? Sigur, politice (intri în tabara x sau y), economice (intri într-un grup-țintă), etc.
Cum ne explicăm asta ? Este simplu, vrem să ne păstrăm acel spațiu online așa cum ne place, cu cine ne place și cât ne place. Adică între identitatea noastră digitală și lumea digitală trebuie să existe o relație pozitivă. Iar unii vor face orice, repet, orice, ca să păstreze situația așa cum este.
Concluzia: este o problemă de opțiune personală să îți dezvolți identitatea digitală cum vrei, dar regulile jocului nu ți le alegi decât într-o anumită măsură. În schimb datele personale sunt înregistrate inerent instituțional sau prin decizie personală. Majoritatea nu protestează că au un cod pe o carte de identitate, dar sunt foarte atenți la ce fel de poză au în buletin.
ACTA a fost promovat în primul rând din rațiuni economice și ar putea rămâne un simplu text dacă nu există voință politică.  Există 2 posibilități. Prima, actuala putere să aplice politici în conformitate cu ACTA și să țină seama de situația internă. A doua, poziția USL propune suspendarea ACTA. Efectele posibile merg de la restricții economice, pierderea unor fonduri europene implicit contracte pentru agenți economici din România din industria de software, un regim restrictiv pentru internauții din România, nevoia de noi negocieri bilaterale la solicitarea unor țări semnatare,  statutul neclar privind protejarea unor patenete din România. ]
Să revenim la politică, din păcate, românească.
În cazul semnării unui tratat internațional, guvernul are prerogativa semnării, se face public pentru dezbatere și apoi este supus ratificării de către Parlament. Toate aceste etape sunt decise de Guvern respectând legile naționale.
Ce reproșează USL guvernului în cazul ACTA ? că nu a supus tratatul dezbaterii înainte de semnare. Din diferite intervenții și din ce am citit nu reiese că opoziția ar putea invoca un articol de lege pentru această critică. Guvernul, opozțiția, ONGurile, tanti Aglaia de la Băcanie, dacă vor, ar putea dezbate cum  și unde vor tratatul. Guvernul, atâta vreme cât negociază, riscă foarte mult dacă decide să deruleze negocieri în paralel cu dezbateri publice. Asta este o regulă de bază.
În realitatea, USL poate fi acuzată de ceea ce reproșează puterii. 
USL, adică euro-parlamentarii, în frunte din doamna Renate Weber, se opun din 2010. O chestie foarte onorabilă, jos pălăria. Când am aflat și noi asta ? Păi acum, că acum au început să se laude euro-parlamentarii opoziției.
Am avut în 2010 și 2011 articole, interviuri ample, petiții online, mișcări de stradă inițiate de doamna Renate Weber sau de PNL impotriva ACTA prin România ? Aud ?
Și-a dat foc doamna Renate Weber în Piața Mare/Grand Place în 2010 ca gest de protest pentru că instituțiile europene, Comisia/Consiliul au decis să continue negocierea Tratatului ACTA și să mobilizeze toate fundațiile și ONGurile din România ? Aud ?
Adică să știi din 2010 de situație și să te limitezi la a semna DOAR o moțiune obscură?adică să nu te crucifici tu în Piața Sf. Gheorghe pentru a demonstra că ai dreptate ? Aud ?
A trimis doamna Renate Weber documentație amplă tuturor fundațiilor și ONGurilor românești pe problema ACTA ? Aud ?
A transmis opiniei publice poziția USL cu observații pe articole din Tratat ? AUD
A trimis rapoarte de monitorizare la presa romnească ? Aud ?
A organizat coaliții și forumuri internaționale anti-ACTA doamna Renate Weber ? Aud ?
A cerut USL audieri în Parlament pe problema ACTA în anii 2010-2011 ? Aud ?
Ce a făcut concret USL?
Păi prin 2011 parcă îmi aduc aminte de inițiativa Pocora-Olguța Vasilescu pentru controlul identității celor care comentează injurios pe Internet.
Ce face USL în 2012 ? Simplu, nimic.

 

Foto credit.

Fragmente

The Devastating Costs of the Amazon Gold Rush
[At first light, workers hefting huge Stihl chain saws roar into action, cutting down trees that may be 1,200 years old. Red macaws and brilliant-feathered toucans take off, heading deeper into the rainforest. The chain saw crews also set fires, making way for more pits.]

Read more: http://www.smithsonianmag.com/people-places/The-Devastating-Costs-of-the-Amazon-Gold-Rush.html#ixzz1ks1Sw1mc

Roz sau bleu
[The march toward gender-specific clothes was neither linear nor rapid. Pink and blue arrived, along with other pastels, as colors for babies in the mid-19th century, yet the two colors were not promoted as gender signifiers until just before World War I—and even then, it took time for popular culture to sort things out.
For example, a June 1918 article from the trade publication Earnshaw’s Infants’ Department said, “The generally accepted rule is pink for the boys, and blue for the girls. The reason is that pink, being a more decided and stronger color, is more suitable for the boy, while blue, which is more delicate and dainty, is prettier for the girl.” Other sources said blue was flattering for blonds, pink for brunettes; or blue was for blue-eyed babies, pink for brown-eyed babies, according to Paoletti.]

Read more: http://www.smithsonianmag.com/arts-culture/When-Did-Girls-Start-Wearing-Pink.html#ixzz1ks3xEjLe

Legături periculoase (15)

Raportul anual NATO 2011

Enough Already 

Russia to promote its own Syria resolution at U.N. 

Ochelarii lui Pavel Puhov via aici.