Fragmente

 

A Literal Epidemic of Crutch Words  by Jen Doll

You know? Y’know? You understand? The speaker who peppers his or her words with these phrases may be a)  Conversationally a bit insecure or needy, desirous of confirmation that his listener is on board b) Conversationally condescending using this rhetorical confirmation demand as a kind of semantic control tactic. c) Surreptitiously and sometimes obviously bent on bringing the point back to himself. Get it? A reader writes that he wonders how I missed you know and you see. „They drive me to tears when some folks use them to precede every other sentence they utter,” he says. „Anyways what’s the psychology behind this dire need to enlist the listener into one’s own view point?”

 

In memoriam Romulus Vulpescu

Dialog pentru septembrie

Romulus Vulpescu

Septembrie galben. Seri lungi, viorii,
Fug zilele verii spre soare. Trec stol
Cocorii scad sus. Toamna vine domol.
Din vara în vara, dînd iernii ocol
Septembrie cald e-n septembrie gri,
Septembrie galben, putem hoinari ?

Septembrie cald, nu muri, nu muri, nu muri !
Septembrie gri, septembrie gri

Septembrie arde-n paduri aurii,
Se mistuie vara din pomi în pîrjol.
Chipul toamnei e plumb. De-atît fum se-nnegri.
Cocorii s-au dus. Toamna, cerul e gol:
Septembrie cade-n septembrie gri

Septembrie, septembrie gri
Septembrie cald, nu muri, nu muri!
Nu muri !

 

Sursa

Plecați acasă ! ep.2

Alina Gorghiu cred că intră ușor pe lista scurtă a liberalilor barometru pentru starea PNL. Dacă citești anumite posturi de pe blogul domniei sale afli multe. Să vă dau exemplul postului Colegiul 22, București, nu dau link că oricum găsiți ușor:
Aici ma gasiti. Este colegiul pe care il reprezint in Parlament de 4 ani, in care am cabinet parlamentar unde acord audiente saptamanale, unde am deschis prima biblioteca din sectorul 5 cu acces gratuit, in care au avut loc in acesti ani multe evenimente… 

Cum mai umblu și eu prin biblioteci, am devenit curios și am aflat că munca de pionierat a fost făcută de alții.
1. Biblioteca Metropolitana Bucuresti – Filiala Vasile Alecsandri– are acces gratuit
Filiala Vasile Alecsandri a fost infiintata in martie 1950, avand denumirea de Biblioteca Populara Nr. 31. Cu decizia din 26 septembrie 1958 schimba denumirea in Biblioteca Populara Vasile Alecsandri. In perioada 1962 – 1969 indeplineste functia de biblioteca raionala pentru sectorul 6. In 1969 este cunoscuta ca biblioteca specializata pentru copii si tineret Vasile Alecsandri. Din anul infiintarii, 1950, functioneaza in acelasi spatiu situat in Calea Ferentari, Nr. 72, Sector 5.
Alte servicii si dotari: Acces liber la raft; imprumut la domiciliu; consultarea lucrarilor din fondul de referinta pe loc in spatiu special amenajat si destinat lecturii; Abonamente la: Adevarul, Arborele lumii, Flacara, National Geografic, Romania libera, Romania literara, Tom si Jerry; Colectiile de publicatii pentru copii sunt asezate pe principiul accesului liber la raft si pe criterii de varsta; Catalog alfabetic; fisierul noutatilor; 2 Calculatoare dintre care, 1 pentru utilizatori; 1 Imprimanta Multifunctionala.
Permise si tarife: permisele sunt emise pe baza de inscriere
Conditii necesare: Pentru inscriere, utilizatorul trebuie sa se prezinte personal cu Buletinul / Cartea de identitate, Legitimatia de serviciu / de elev / de student vizata la zi, Cuponul de pensie in cazul pensionarilor sau Carnetul de somer in cazul somerilor. Inscrierea copiilor sub 14 ani se face pe baza prezentarii Buletinului / Cartii de identitate, precum si a Legitimatiei de serviciu (Cupon pensie) a unuia dintre parinti sau tutori.
2. Biblioteca Metropolitana Bucuresti – Filiala Gheorghe Șincai– la fel, acces gratuit.

De fapt, există 6 biblioteci în sectorul 5, singura diferența dintre acestea și biblioteca Alinei Gorghiu este că filialele Bibliotecii Metropolitane nu funcționează în cabinete parlamentare. În rest, fiecare își laudă marfa ori după cât de familiarizat este cu sectorul pe care pretinde că îl reprezintă ori după grosimea obrazului.

În concluzie, ia plecați voi pe acasă, hai, acasă !

Fragmente

 

Neverending stories by  Adam Kirsch

Still, Aristotle was not wrong that spectacle is finally, for readers used to something more, the least interesting element of literature. If fairy tales are “marked” as literature for children, it is not, despite Zipes, because the patriarchy is trying to minimise their subversive power; it is because only children can be truly affected by stories of magic. The proof of this lies in the way that fairy-tale movies, even those designed for children, inevitably minimise the eventfulness and randomness of the tale in order to make it more logically and psychologically truthful: Snow White becomes a fable about vanity, Cinderella a fable about humility. In the Harry Potter stories, the formula of the fairy tale is inverted: magic becomes an accessory to what is essentially a parable about growing up, which may be why the Potter books appeal to older readers as well.