Go

aici

 

 

România, o democrație fragilă

Nu prea mai știu, zilelele astea, ce să comentez mai repede, mesajele de la Guvern sau de la Cotroceni ?
În cazul Omar Hayssam, ambele instituții, prin gurile celor doi corifei ai politicii dâmbovițene, Băsescu și Ponta, au atins performanța unică pe glob să folosească strategia ”nu confirm” pentru PR politic. Pe principiul că și rahatul dacă știi să îl arunci în ventilator tot rămâne un motiv de satisfacție pentru că se vor mânji toți dar măcar doi dintre cei stropiți  au fost cu inițiativa. Nu mai contează că din cele două declarații cu ”nu confirm” se poate dezvolta un dosar bunicel pentru un proces internațional împotriva României. Unul ca Dick Marty a fost superactiv pe mai puține probe, spre deosebire de situația de acum când avem două declarații la vârf.
În cazul privatizării CFR lucrurile sunt și mai clare, actul guvernării este pentru cei doi ”coabitanți” unul al tranzacțiilor personale, tranzacții făcute în stil dur. Cazul cu manipularea textelor din Monitroul Oficial este nimic. apă de trandafir, pe lângă ideea premierului de a emite o Hotărâre de Guvern cu aviz de la CSAT. Adică Ponta este dispus să mute decizia politică atunci când nu-i convine, și asta cu prețul de a crea un precedent periculos.
Periculos, pentru că măcar CSATul trebuia să fie departe de politizare, de jocurile de putere și de grupurile de interese economice.
Ce își poate dori mai mult un mafiot decât să facă părtaș CSATul, adică, SRI, SIE, MAI, MApN, Justiția la un act de privatizare cu cântec? Adică să îi vadă pe coodonatorii luptei anti-corupție cu mâna pe sus votând ”Pentru”.
Oricum, dacă CSAT avizează un HG atunci se anulează orice demers credibil anti-corpuție. Se va spune, tu vorbești de anti-corupție după ce ai ai avizat HGul ?! De fapt Ponta dorea nu doar să închidă gura lui Băsescu dar și să stopeze orice fel de monitorizare anti-corupție din partea instituțiilor reprezentate în CSAT.
Gestul premierului trebuie înțeles ca presiune politică la vârf și ca act neconstituțional.
Scenariul pentru viitorul apropiat este cel de eșec al coabitării, blocarea CSATului și reluarea scenariului de suspendare, mai precis derulare pașilor cunoscuți de suspendare (izolare informațională a Cotroceniului, luarea unor decizii în instituțiile de forță, Armată, Poliție, informații și pregătirea în Parlament a suspendării) până aproape de votul în Parlament.
Evident, speranța, unica speranță, este ca să mai sune niște telefoane pe la ambasade, ca să mai amâne un rezultat cunoscut de toți, intrarea României în categoria democrațiilor fragile.

Jazzmen, one, two, three… (50) Summer Edition

Gilberto With Turrentine – Vera Cruz

 

La Excelencia – Salsa Dura

 

Lee Morgan – Totem Pole

 

Eddie „Lockjaw” Davis / Tommy Flanagan Trio-  Watch What Happens

 

The Arturo Sandoval story – Waheera

 

Ray Barreto – Acid

 

 

 

 

Proiectul Acordului de parteneriat România – UE

Situație mai penibilă nu cred că a mai experimentat România, iar explicația constă în creșterea politizării structurilor unde ar trebui să existe expertiză, plecarea experților din structuri cu ajutorul guvernului Boc și lipsa unor programe educaționale, de instruire. În schimb în zona Autorităților de management intră clientela politică, se tranzacționează politic priorități convenite cu Comisia și sunt eliminați experții care nu acceptă extinderea corupției.
Între timp, ministrul fondurilor europene, Teodorovici nu suflă nici măcar în fața portarului de la Guvern, este tern, nu se pricepe la politici, planificare, nu conduce, doar se strecoară și evită temele grele. Probabil PSD îl va retrage discret pe la Ministerul finațelor sau pe la Curtea de conturi.
Un exmplu de contribuție a lui Teodorovici la proiectul acestui acord, a reușit să scrie aproape 1 pagină de introducere. Vezi pe cursdeguvernare.ro pagina 5.
INTRODUCTION
This document is the Partnership Agreement between Romania and the EC covering
the use of ESIF in the period 2014‐2020. In the forthcoming financial perspective,
Romania will invest €39.34bn allocated from ESIF plus national co‐financing in line
with the Thematic Objectives of the EU2020 and Romania’s national priorities. The
Partnership Agreement sets out how these investments will be concentrated to
promote competitiveness, convergence and cooperation and encourage smart,
sustainable and inclusive growth, by setting national specific investment priorities.
Taking into consideration that the ESIF will be one of the most important instruments
to tackle the main development challenges for Romania as identified in its EU/IMF
lending programme and its EU 2020 commitments, the Partnership Agreement
explains how will be optimised the use of ESIF in order to achieve the value added of
public expenditure through integration of the principles of partnership, equality
between women and men, social inclusion and sustainable development.The
Partnership Agreement will build upon the positive progress made in Romania with
EU support since 2007. In its proposals for co‐ordination, spatial and thematic
integration it takes into account the learning from the current period in order to
ensure continuing improvement in the efficiency and effectiveness of
implementation, while reducing the burden of administration upon beneficiaries.
The Partnership Agreement is elaborated in a manner that provides a flexible
framework for Romania to react and refocus European, national and local resources
on creating growth and employment and to maximise the results to be obtained.
Through this programming document Romania envisage exploiting to the maximum
potential synergies between the ESIF and with other sources of EU funding in a
strategic and integrated approach. The Partnership Agreement reflects collaborative
working between National and Local Government, Sectoral and Social partners since
Summer of 2012. It takes account of broadly‐based stakeholder and public
consultation.
În concluzie, rămâne cum am scris aici  Pe mâna cui dăm fondurile europene ?