Operațiunea ”Torționarii comuniști”

IICCMER  a inițiat, se pare, zic se pare cu bună știință, o campanie împotriva torționarilor din închisorile comuniste și, se pare, cu un demers de natură juridică, adică, se pare, că au făcut plângeri penale pe numele acestor asasini. Cum a fost lansată campania? evident prin presă.
Caut de două zile să citesc textul plangerii penale al primului torționar A. Vișinescu din lista promisă, nu este de găsit. și asta în contextul în care, în trecut, institutul IICCMER a publicat pe pagina de net alte plângeri penale. Acum nu. De ce ? Greu de spus.
În schimb în presă subiectul este intens folosit.
Nu înțeleg de ce nu se publică plângerea penală ?
Nu înțeleg de ce IICCMER nu pune la dispoziție un dosar Visinescu cu toată documentația ?
Nu înțeleg de ce după un debut mediatic fulminant, vine un cercetător de la IICCMER, Dumitru Lăcătușu, care senin recunoaște că de fapt:
Informaţiile despre biografia lui Alexandru Vişinescu sunt în cele mai multe cazuri de sorginte memorialistică, nedescoperindu-se până în prezent un dosar de cadre, profesional sau de partid al cărui titular să fie. În mod sigur, acestea există, dar ele nu sunt încă accesibile cercetătorilor şi celor interesaţi de studierea lor. – sursa 
Nu înțeleg cum un institut cu pretenții, după ce promite marea cu sare, și reprezentanții se perindă pe la TVuri, ne livrează mesaje standard cu lacune documentare ?
Dacă primul caz prezentat este așa de subțire documentat ce să  mai spunem de restul ?!
Nu înțeleg cum oameni cu pretenții din presă, blogosoferă și sfera academică preiau ca găinile orice mărgică bine împachetată mediatic și nu cer informații verificate și documentate.
Vă dau un exemplu.
IICCMER nu poate să prezinte dovezi, directe, oficiale, autentificate, că Alexandru Vișinescu a fost comandant, numit oficial, al închisorii Râmnicu Sărat în perioada 1956-1963.
Dumitru Lăcatușu scrie citând o declarație a lui Vișinescu: ”iar, în aprilie 1956, fostul comandant Emil Constantinescu a fost trecut în rezervă „în urma unor aspecte negative în activitatea acestuia”, iar „comanda unităţii fiind predată mie”.
Lăcatușu trebuie să știe că ”predare comenzii” nu echivalează cu numirea oficială a lui Vișinescu de către Direcția Generală a Penitenciarelor.
Bref, IICCMER și Lăcatușu ar trebui să afle clar cât timp a fost Vișinescu comandant oficial de penitenciar și cât timp acesta a fost doar ”locțiitor cu regimul” (adică era adjunct) la Râmnicu Sărat. Poate cineva să spună că nu contează, dacă a torturat oameni este criminal, dar avem precedente în justiție când detaliul contează enorm în decizia judecătorului.
Dacă plângerea are asemenea inadvertențe atunci orice avocat al apărării defilează elegant printre proceduri.
Efectele unui eventual eșec al operațiunii ”Torționarii comuniști”
1. Se compromite activitatea IICCMER și implict imaginea Guvernului.
2. Se compromite ideea de justiție împotriva ororilor comunismului.
3. Se compromite orice alte viitoare încercări de a redeschide un asemenea dosar.
4. Se compromite orice încercare de a educa tânăra generație.
În final, inițiatorii ar trebui să învețe mai mult din Operația ”Last Chance”.
Revin pe temă cu un alt post.
Reclame

Despre Claudiu Degeratu
Expert in securitate nationala, internationala, NATO, UE, aparare si studii strategice

14 Responses to Operațiunea ”Torționarii comuniști”

  1. Scopul a fost indeplinit: La doua zile doua zile dupa interviul extrem de important si actual cu Pacepa, nimeni nu mai vorbeste la el. Acum se poate asterne linistea si peste tortionarul Visinescu, care poate redeveni un biet batranel simpatic.

  2. Pingback: Torționarii 2.0 și Căcănarii 2.0 | Homo Ludditus

  3. Pingback: Intrebari, nedumeriri si temeri: Nu pot sa nu constat… | Memorie, libertate, moderaţie

  4. Pingback: “Cred ca discutia publica despre tortionarii aflati in libertate este binevenita. Dar, in egala masura, nu pot sa nu constat (si nu sunt singurul) ca demersul salutar al IICCMER a fost declansat, in compania ziarului Gandul”, imediat dupa interviu

  5. Pingback: “Cred ca discutia publica despre tortionarii aflati in libertate este binevenita. Dar, in egala masura, nu pot sa nu constat (si nu sunt singurul) ca demersul salutar al IICCMER a fost declansat, in compania ziarului Gandul”, imediat dupa interviu

  6. Ghita Bizonu' says:

    Si ma rtoptg cve ar fgi8 de compromis? Nitse …. limng pragu7 de pe dosare luanhd bani buni de la buget! In timpu asta Romanioa s=a depopulat de cca 2-3 milionae de locuitori (majoritatera etnici romani!) juma din populatie ytriest5e ca vai de lume , ecvonomiam nu mai este romaneasca si anticomunistiii privatizeaza si Caiel Ferate care au gost etatozate de ala .. Bratianu IC sef al partifului Liberal sub domnia lu Carol I!!!!

  7. Antoniu says:

    Ce fapte de necrezut s-au intamplat in vremurile acelea!
    Toti (aproape!) detinutii politici declara ca au fost supusi la regim de exterminare. Mai rau ca la Auschwitz! Dupa unele surse, la Auschwitz media de supravietuire ar fi fost de 3 luni. La noi rata mortalitatii a fost inauntru mult sub cea naturala de afara.
    Intr-o calatorie in jurul lumii, in primele 10 luni, o flota engleza a pierdut 1300 de marinari din 2000, morti de scorbut. In inchisorile comuniste nu am auzit (na, ca le dau idei) ca in 16 ani sa fi murit cineva de scorbut. Fara hrana, in frig, pusi la munca extenuanta, batuti, fara asistenta medicala!
    A fost “minune de la D-u”, “credinta ne-a salvat”. Minunea ar fi fost si mai mare daca D-u nu-i trimitea la puscarie. Nu se stie de ce, D-u nu s-a amestecat in aceasta chestiune.
    Cum va spuneam fapte de necrezut. Cand faptele par de necrezut, probabil ca chiar asa sunt.
    Dar anticomunismul e inca o afacere prospera.
    –––––––––––––––––––––––––––––
    Si una mica, la concret:
    Iata ce aflam de la Cicerone Ioanitoiu, fost detinut politic:
    http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta_7.pdf
    “In vara anului 1950 au mai căzut seceraţi de mitralierele securiştilor, lingă Gura Humorului, un grup de trei partizani: Ghimici, Flocea şi Sava.”
    Gavrila Vatamaniuc fost luptator in Muntii Bucovinei si detinut politic ne da detalii:
    http://www.jurnalul.ro/special/special/singurul-supravietuitor-mit-in-manualul-de-istorie-69042.html
    “ In acest timp, tineam legatura cu rudele mele si asa am aflat de un grup de partizani format din Savulet, Ghimici si Flocea. Am intrat in grupul lor, dar nu am stat mult. Pentru ca mi-am dat seama ca ei voiau sa faca doar talharie.”
    Ce mica-i lumea. Ce ghinion! Din 2.000.000 vehiculate sa-i nimeresti tocmai pe astia tre.

    • semanticus says:

      @Antoniu,
      bine ati venit pe blog.
      Nu inteleg afirmatia aceasta:”In inchisorile comuniste nu am auzit (na, ca le dau idei) ca in 16 ani sa fi murit cineva de scorbut.” Ma rog nu ati auzit dumneavoastra, dar ati putea macar sa cititi, sunt destule carti.

  8. Antoniu says:

    Sa va explic.Admit ca termenul’ inchisori comuniste’ nu este prea potrivit deoarece toate inchisorile erau mai vechi decat comunistii. Ca or fi fost statiuni de odihna, e posibil, dar nu comunistii le-au construit. Cred ca si regimul din inchisori facea parte dintr-o cultura „corporatista” in care nou venitii nu au facut decat sa se acomodeze. Gardienii au invatat de la vechii cabanieri cum sa sepoarte. Comunistii nu au avut inca timpul sa-si exercite actiunea malefica asupra moralei publice, astfel ca distrusa elita se bucura de ce a creat. Deci nu era nimic comunist acolo dar nu am alt termen si l-am prelut ca atare.
    „Nu am auzit” este tot o formulare curenta care se refera la a afla ceva din orice sursa, de obicei de mana a doua,cu valoare preponderenta de zvon sau barfa. Deci nu am aflat din surse scrise dar nici macar din spusele altor consumatori de suse scrise.
    Saisprezece ani este durata din 1948 pana in 1964.
    Scorbut banuiesc ca stiti ce inseamna.
    V-am dat doua linkuri spre surse scrise. Puteati sa procedati si dumneavoastra la fel cu o trimitere la scorbut. Deduc ca fie sunteti egoist, fie nici dumneavoastra nu ati auzit, ba chiar nu ati citit.
    Carti, ce-i drept, sunt chiar prea multe. Dar de la o vreme, oricat citesti, nu mai afli nimic nou. Ba incepi sa te indoiesti si de cele vechi. V-am dat un exemplu mai sus. Mai am! Cred ca astfel ati prins si idea cu datul de idei. Multa literatura este doar citare in cerc. Ce mai conteaza o citare falsa daca e folositoare cauzei?
    In final, va asigur de toata consideratia mea si voi citi, cita si populariza cu onestitate orice sursa scrisa care ma contrazice. Daca rezista macar unei minime verificari documentare si … sa spunem rationale.

  9. Dumitru Lacatusu says:

    Textul din revista online Lapunkt este unul personal, nu reprezinta un punct de vedere al IICCMER. Textul a fost scris dupa ce am aflat ca IICCMER a depus o sesizare penala impotriva lui Visinescu. Fraza incriminata de dvs. „Informaţiile despre biografia lui Alexandru Vişinescu sunt în cele mai multe cazuri de sorginte memorialistică, nedescoperindu-se până în prezent un dosar de cadre […]” poate fi considerata un fel de istoriografie a problemei. Scopul ei a fost de a arata care sunt informatiile disponibile despre Alexandru Visinescu. Poate presedintele executiv al IICCMER a descoperit dosarul de cadre al lui Visinescu. El va poate da mai multe detalii. Cu stima, Dumitru Lacatusu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: