Cum se negociază cu Ucraina ?

În istoria Ucrainei se încheie, în aceeste zile, o etapă, să îi spunem etapa oranj, etapă în care au fost cântărite șansele tării la acceederea la un nou statut.

După acordul economic recent încheiat între Rusia și Ucraina putem trage două concluzii.

1. UE  a evitat o greșeală strategică majoră în negocierea cu Ucraina. A făcut bine că nu a acceptat să plătească Ucrainei prețul dependenței sale energetice de Moscova. Acesta a fost planul comun al Kievului și Kremlinului stabilit înainte de Vilnius, președintele ucrainian să ceară bani pentru o economie muribundă iar Putin să spună că acceptă ca Ucraina să facă jumate de drum spre UE și jumate de drum spre Rusia, adică o simplă momeală pentru Bruxelles care se credea că speră să obțină măcar un deget de la Kiev cu speranță că va primi toată mâna. Acum Rusia a trebuit să bage mâna în buzunar și să plătească efectele negative ale propriei politici energetice. Și-a subdezvoltat programatic ani de zile un posibil aliat major care acum se târește ca și Belarusul spre subdezvoltare și protectorat rus. Pe termen lung Rusia se înhamă la un efort economic major. Cei doi lideri slavi au sperat să dea o țeapă la Bruxelles, dar nu au reușit.

2. Pe fondul poziției consecvente, UE începe să realizeze două aspecte.

2.1 Primo, că Moldova, și în mai mică măsură, Georgia, au fost și au rămas până la sfârșit adevăratele povești de succes ale Politicii estice. Mai mult, că nu este bine să pui în balanță 2 povești de succes cu o singură controversă, Ucraina. Faptul că UE impune echilibru în condițiile în care opoziția din Ucraina mai mult creează probleme (vezi rezoluția recentă a Maidanului cu eliberarea Iuliei Timoșenko în contextul în care chiar Iulia a declarat public că nu vrea eliberarea) este un semnal că nici opoziția din Ucraina nu ajută Bruxellesul.

2.2. Parteneriatul Estic nu va mai putea fi o colecție de cazuri independente, ar trebui să treacă la un nivel la care să se poată proteja ca proiect comun. În primul rând Parteneriatul nu trebuie să devină subiect de dezbatere  la viitorul Summit UE-Rusia. UE ar trebuie chiar să dea un semnal clar în acest sens la umătorul Consiliu European.  Moscova poate fi informată dar cam atât.

În al doilea rând, trebuie rezolvată dualitatea politicilor UE față de Europa de Est. Concret, avem două structuri și doi comisari care se ocupă de Europa de Est: Stefan Fule- comisarul european pentru extindere și politica de vecinătate și care nu are în subordine o strutură specializată pentru Parteneriatul Estic ci doar una dedicată strategiei extinderii și Catherine Ashton – înalt reprezentat pentru afaceri externe și politica de securitate, responsabil care are în subordine o structură ”Rusia, Parteneriatul Estic Asia Centrală, Cooperare Regională și OSCE”. Undeva paralelismul acesta influențează politicile UE față de întreg Parteneriatul.

Anunțuri

Despre Claudiu Degeratu
Expert in securitate nationala, internationala, NATO, UE, aparare si studii strategice

One Response to Cum se negociază cu Ucraina ?

  1. Bun, dar initiatorii, finantatorii revolutiei portocalii unde sunt acum cand oamenii au nevoie de ei !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: