Ucraina – un eșec al politicii externe românești

Aveți ma jos, în poză, dovada, cât de primitiv este mecanismul prin care UE pretinde că gestionează crize prin intermediul unor actori care fac cam ce îi taie capul.

Sikorski

Ministrul de externe polonez, Sikorski, a emis ieri un certificat de deces sec al acordului mediat la Kiev, fără scuze că nu a ținut prea mult, fără asigurări că UE își va redresa imaginea de instituție care nu poate gestiona o criză, fără alte regrete.

Ce să mai faci acum tu, țară membră UE ?! dacă vrei să negociezi ceva cu Kievul ?! Mai poți avea pretenții că ai mai putea fi ascultat cu atenție de către Kiev când trei mai actori, cu pretenții, Germania, Franța și Polonia nu au avut capacitatea de a obține un angajament ci doar niște semnături jalnice fără acoperire.

Iar acum Polonia, prin vocea twiterizată a lui Sikorski, anunță emfatic că ”UE will help” de parcă ar fi Republica Togo, obligată de simple uzanțe diplomatice să dea un mesaj politicos de susținere.

A fost o greșeală a puterii executive de la București, putere bicefală, să ne înțelegem, Președinte și coaliția guvernamentală, că nu a tras ferm semnalul de alarmă în reuniunile la nivel înalt în UE din 2013 privind pericolul ca Ucraina să revină la o politică anti-românească mai accentuată, adică aceea de pe vremea Revoluției portocalii.

Noua configurație din Parlamentul ucrainean a luat prima măsură împotriva minorităților etnice abrogând legea limbilor regionale.

Nici Președintele Băsescu, nici premierul Ponta și nici măcar ministrul de externe Corlățean nu au luat poziție pentru a condamna o vădită atitudine anti-europeană, chipurile girată de mult trâmbițatul Euromaidan.

Greșeala strategică a fost aceea că Bucureștiul nu și-a exprimat ferm din 2013 condițiile în care poate accepta soluția de mediere oferită de Polonia. De fapt România ar fi trebuit să se opună susținerii de către UE a unor forțe de opoziție care nu se angajaseră clar să respecte drepturile minorităților, inclusiv române, din Ucraina.

Acum, avem doi vecini, Serbia și Ucraina, față de care nu mai avem pârghii pentru a bloca accesul lor la susținerea UE, în timp de Belgradul și Kievul continuă politica de nerespectare a unor angajamente bilaterale și europene.

Am renunțat prea ușor în fața trioului Polonia-Franța-Germania, când, de fapt, ar fi trebuit să denunțăm orice lobi favorabil Ucrainei până când puterea și opoziția de la Kiev nu ar fi aderat la un set de principii minim pentru asociere.

România ar fi trebuit măcar ieri, duminică, prin vocea Președintelui, după ședința CSATului, să condamne ferm anularea legii limbilor regionale, faptul că, indiferent de orientarea politică, parlamentul ucrainean este doar la începutul unor decizii care vor submina treptat statutul minorității române.

Într-o asemenea stare incertă, pozițiile ferme, clare, public exprimate, sunt de dorit și asta în condițiile în care se știe că negocierile discrete, neoficiale, privind viitorul Ucrainei, continuă fără ca România să fie luată în seamă.

Nici Bruxellesul, nici Varșovia, nici Berlinul și nici Parisul nu au condamnat această decizie.

Aș vrea să văd ce ar face Grupul de la Weimar dacă România ar decide scoaterea limbii ucrainiene din școlile din România iar în cadrul Parteneriatului Estic ar încuraja ca și Moldova să scoată limbile regionale, în special rusa și ucraineana  ?

Concluzia, ca vecin al Ucrainei, România a pierdut șansa, în ultima săptămână, să își protejeze interesul național, puterea și Președintele de la București nu au manifestat nici sensibilitate și nici capacitate de a anticipa că UE, în ultimele 6 luni, a fost abil orientată de un grup de țări, ca să nu manifeste o reacție promptă.

Procesul de analiză al Parteneriatului Estic nu a fost luat în serios, de nimeni, nici de structurile birocratice din Bruxelles, nici de către București care nu a prezentat clar propriile concluzii și mai ales intenții, nici de către alte țări. Unele dintre acestea, au înțeles foarte bine că Parteneriatul oferă un foarte bun prilej ca să îți promovezi propriul interes național.

În comunicatul de la Președinție trebuia să își facă loc măcar două mesaje: Ucraina să nu uite sau să încalce angajamentele luate pentru asocierea la UE și Kievul ar fi trebuit să nu ia măsuri care să afecteze echilibrul relațiilor inter-etnice în contextul instabilității politice.

Sigur, Președintele și USL probabil dorm liniștiți, visează frumos la gândul că măcar Moldova a devenit un obiectiv atins.

Eu le sugerez să se mai gândească, bine, măcar să se trezească și după aia să se gândească.

Să se gândească în special la faptul că, în alte ocazii, în alte regiuni, alte state vecine cu țări instabile au un principiu clar: ca stat vecin cu o zonă instabilă ne rezervăm dreptul la o serie de măsuri distincte separate de inițiativele internaționale de mediere, măsuri care nu vor submina demersurile internaționale.

Speculația mea:

Dacă Moscova va accepta schimbarea din Ucraina, atunci, cu siguranță, pe axa Washington – Berlin – Moscova s-a stabilit ca UE să facă mari concesii politice și economice Federației Ruse și viitoarei Uniuni Economice Eurasiatice.

Probabil că Ucraina va fi prețul noului model care va lega spațiul trans-atlantic de cel european și eurasiatic.

Anunțuri

Despre Claudiu Degeratu
Expert in securitate nationala, internationala, NATO, UE, aparare si studii strategice

One Response to Ucraina – un eșec al politicii externe românești

  1. dynamytejon says:

    Este jenanta si periculoasa pentru noi lipsa de reactie a politicienilor romani ! Imi amintesc insa ca Basescu a sarit in primele zile cu oferta,anemica si „tulbure”din punctul meu de vedere,cum ca Romania va acorda „drept de refugiu ucrainienilor” …

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: