Încet, dar sigur, Europa de Est în fața Rusiei

În preziua negocierilor ruso-americane de la Paris, Germania anunță alăturarea la eforturile unor țări NATO de a spori prezența militară în Europa de Est.

Reuters – Germany mulls military support for NATO’s eastern European states

Der Spiegel quoted German Foreign Minister Frank-Walter Steinmeier as saying it was important for NATO to keep a cool head and not get dragged into a military escalation.

„At the same time, our partners know that we stand for solidarity in the alliance with no ifs and buts and not just when the weather suits,” der Spiegel quoted.

In response to the report, a defense ministry spokeswoman said any army mission must be first decided by politicians.

But once a political decision had been made „the army could take part in flights to patrol airspace with AWACS machines over Romania and Poland as well as training flights in the framework of a NATO air policing mission over Baltic states”, she said.

După multe zile în care comentatorii au tratat distinct pozitia Germaniei și, probabil, după multe și delicate discuții în interiorul NATO, Germania a primit unda verde politică să nu se izoleze de acțiunile SUA. Săptămâna trecută Franța a fost cea care a dat semnalul că solidaritate aliată nu se poate baza doar pe acțiunile SUA.

Decizia Germaniei ar putea avea două explicații.

1. Canalul diplomatic Berlin – Moscova nu poate stopa escaladarea militară rusă la granițele Ucrainei. În acest context, SUA, țările baltice, Polonia și România au pus destulă presiune la NATO pentru a spori prezența militară aliată.

2. Berlinul încearcă să compenseze la NATO și să evite implicarea sa, pe viitor, într-o posibilă coaliție de voință condusă de SUA, o coaliție care va evita blocajele din Alianță și care se va orienta direct spre susținerea militară a Ucrainei.

În altă ordine de idei, aștept cu interes momentul în care România va ridica problema acțiunilor Rusiei care destabilizează securitatea regională în diferite formate, organizații și structuri regionale unde se face turism diplomatic la greu și fără folos:

-România şi Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP)

– Consiliul Cooperării Regionale

– Iniţiativa Central Europeană

– Procesul de Cooperare Dunăreană (PCD)

– Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN)

– Trilaterala România – Bulgaria – Grecia

– Trilaterala România – Bulgaria – Turcia

– Trilaterala România – Ungaria – Serbia

– Trilaterala România – Italia – Serbia

– Trilaterala România – Ucraina – Republica Moldova

– Trilaterala România – Ucraina – Polonia

– Trilaterala România – Bulgaria – Serbia

Îmi aduc aminte că imediat după interventia în Crimeea, Grupul de la Vișegrad s-a întâlnit de urgență pe subiect, la noi, Titus Corlățean și compania a efectuat o vizită la Kiev, mai mult la presiunea unora care cereau sprijin militar NATO pentru apărarea României, unde am semnat urgent un document care să facă posibil acest lucru iar trupele române să poată realiza exerciții militare comune cu ucrainienii, fără să ne suspectăm de intenții belicoase.

 

 

 

Un scenariu militar pentru Ucraina

Acesta este doar un scenariu cu limite și ipoteze de lucru foarte limitate. Nu poate fi exclusă existența unor negocieri secrete care să rezolve pașnic tensiunea așa că vă rog să luați scenariul meu ca pe un exercițiu.

Am sentimentul că Vladimir Putin își mai poate permite doar o singură mișcare militară în Ucraina. Și în mod normal mișcarea trebuie să atingă un obiectiv politic nu doar unul militar. Mai pe scurt, doar amenințarea militară directă a Kievului, apropierea iminentă de de capitala Ucrainei ar putea fi soluția pentru a tranșa definitiv conflictul.

Cu o estimare foarte optimistă de de 150- 200.000 de soldați ruși nu se poate cuceri integral Ucraina estică, dar se poate realiza o acțiune militară cu mai mare impact politic. De exmplu, pentru invazia din Ceholosvacia, o țară mult mai mică în comparație cu Ucraina de est, cu ocupare militară clasică, controlul total al orașelor mari, al rutelor strategice și izolarea unităților militare locale a fost nevoie de 400.000 de soldați din 5 țări, 6200 de tancuri și un mare pod aerian.

Unele aprecieri, făcute inclusiv de președintele Traian Băsescu cum că Rusia este interesată de gurile Dunării sau alte câștiguri teritorale nu aduc avantaje politice imediate Moscovei, iar Moscova are nevoie să demonstreze că poate amenința mortal statul ucrainian.

Prin amenințarea directă a capitalei Ucrainei, Moscova poate destabiliza întreg sistemul guvernamental, zona estică a țării poate fi controlată cu formațiunile locale de apărare pentru că populația rusă va fi o bună masă de manevră, în schimb, spre Kiev doar o forță de șoc rapidă, greu înarmată și cu susținere aeriană ar putea să pună probleme serioase guvernului.

Bref, un posibil scenariu

1, Manevre terestre la granița de est a Ucrainei. 50-80.000 soldati

2. Forță de șoc spre Kiev. 20-40.000 soldați

3.  Acțiuni ale forțelor speciale parașutate, care vor intra prin spațiul aerian al Belarusului, pentru a tăia legăturile Kievului cu Comandamentul operațional vestic al Ucrainei, comandament care coordonează forțele militare, în special din Jitomir, Hmelnitki. Vor fi acțiuni similare care vor viza probabil și Comandamentul operațional nord cu sediul la Cernigău.  15-20.000 soldați.

Tot răul spre bine sau după ploaie vine soare. Metoda Geoană

IRealitatea PSD:

Preşedintele Comisiei parlamentare pentru Schengen, senatorul PSD Mircea Geoană, a declarat, joi, la Suceava, că România are şanse rezonabile să-şi atingă obiectivul de aderare la Spaţiul Schengen după ce Federaţia Rusă a anexat Crimeea.

Părerea mea: după logica lui Geoană este chiar păcat că Rusia nu a făcut ofensiva până la Prut  ca să ne integrăm direct în SUA.

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/geoana-dupa-anexarea-crimeei-sunt-sanse-rezonabile-ca-romania-sa-adere-la-schengen-in-scurt-timp_1408510.html#ixzz2xCZf9D6z
Follow us: @realitatea on Twitter

Apărarea Dobrogei în fața invaziei militare ruse. Strategia Șova

În fața iminentei invazii militare ruse în Dobrogea și în contextul viitoarei repoziționări a forțelor NATO în România, guvernul României a găsit strategia perfectă da a rezista cu succes în fața valurilor de ”turiști ruși” din brigăzile Spetnaz care au bilete la Neptun.

Strategia este miraculos de simplă si eficientă: reparațiile podurilor se amână, șantierele se permanentizează și se prelungesc termenele de predare. Rambo să fii și tot vei claca nervos la cozile de la podul Agigea.

Finalizarea lucrărilor la Podul Agigea, prelungită până în martie 2015

Reabilitarea Podului Agigea trebuia să se încheie la 15 iunie 2014, aşa cum este prevăzut şi pe site-ul CNADNR. Veniţi la Constanţa pentru stabilirea măsurilor de circulaţie pentru perioada sărbătorilor de Paşti şi de 1 Mai, oficialii au anunţat noul termen de finalizare a lucrărilor: 15 martie 2015.

 

În sfârșit ! Rusia a găsit în România un adversar pe măsură !

Finalizarea lucrărilor la Podul Agigea, prelungită până în martie 2015

Citeste mai mult: adev.ro/n320h9

Finalizarea lucrărilor la Podul Agigea, prelungită până în martie 2015

Citeste mai mult: adev.ro/n320h9