Mândria de a fi Abramburica

Coana Cati Andronescu, mare om politic, aproape indispensabil, aproape o vacă sacră a social-democrației, s-a răzgândit, nu mai vrea în Parlamentul european. Nu e bine Coano Cati !

Primo, pentru că te șterrgi, pardon de expresie, la fund cu voturile unor psdiști de prin țară.

Secundo, pentru că unii, prin țară și prin Europa, știu că nu munca extraordinară de la Senat este motivul, ci altul și este între două coperți, iar pe prima scrie Dosar.

Anunțuri

Jazzmen, one, two, three… (64)

In the Studio with Kevin Ricard

Gene Ammons – Richard „Groove” Holmes Trio Live 1961 ~ Exactly Like You

 

Howard McGhee Quartet – Maggies back in town

 

Paul Motian, Charlie Haden, Geri Allen – Lonely Woman

 

Niels-Henning Ørsted Pedersen Autumn Leaves

 

Hot Club of Detroit plays „Goodbye Mr. Anderson”

 

 

 

 

 

Cartea sau cititorul ?

Ce este mai important ? Cartea sau cititorul ?

Ce se schimbă mai repede ? Cartea sau cititorul ?

Ce rămâne până la urmă ? Cartea sau cititorul ? La întrebarea asta nu vă grabiți să răspundeți că avem cărți vechi de secole și nici un cititor nemuritor.

Dacă vă gândiți că De caelo a fost citită înaintea voastră de Kant și după voi, cu siguranță, va fi citită de un alt geniu al filozofiei atunci are dreptate Noica, ” Cunoştinţa e însă pe măsura conştiinţei noastre; şi tocmai de aci se nasc răspunderile acesteia.

Adică trei cititori din trei secole diferite fac același lucru în fața unei cărți. Sentimentul unei apartenenței este parte a lecturii, înțelesul unei cărți se împletește cu sensul propriu. Mă gândesc că și în culturile orale, cititorii de semne din natură simțeau că ”lectura semnelor” este existența lor.

Cu o așa perspectivă, cartea-obiect ar putea trece în plan secund. Lectura însă nu.

Mândria de a fi tanc românesc

În aceste momente istorice pentru țară, când armele războiului (sic) se aud zăngănind la fruntariile de Răsărit ale Patriei, când Țărișoara noastră deplânge la uniso, pe 3 voci, plecarea lui Reghecampf la păgâni iar demisia lui Crin agită apele pe Dâmbovița mai dihai decât tsunamiul din Pacific, o rază de speranță, o geană de certitudine, o dulce presimțire ne animă orizontruile și visele de preamărire și binemeritată satisfacție. Viitorul este aproape, trecutul nu mai este, prezentul nu contează !

Tancul românesc sfidează limitele spațio-temporale, legile fizicii și chiar ale termodianamicii !

Tancul românesc a învins tancul american !

Sprințar, inteligent, descurcăreț, TR-85, cunoscut printre tanchiști cu apelativul de Bizonul, a uimit crema culturii tanchiste universale și europene. Nemții se trăgeau de bretele uimiți de performanțele Bizonului, americanii comentau ciudoși și numărau Abramsurile doborâte nonșalant de uimitorul nostru Bizon ! Doar bulgarii se bucurau ! E de-ai noștrii !

Bizonul romanesc a invins in lupta Abrams-ul americanilor

Pentru prima oara dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, o masinarie romaneasca de razboi a iesit din tara, pentru a participa la un exercitiu militar din Germania, la care participa 14 state. Abrams si Bizonul: cel mai puternic tanc din lume fata in fata cu cel romanesc. Militarii romani admit ca au avut emotii. Stiau insa ca se pot baza pe Bizon. „Am plecat putin cu emotii, cu emotia romanului ca altii sunt mai buni, dar nu a fost asa. Alaltaieri, camarazii mei cu sase tancuri au doborat opt Abrams-uri din 11. Am vorbit cu un american care era vadit iritat”, spune un militar roman pentru Digi 24.