Anatomia propagandei rusești. Cazul AGERPRES

Polemica ambasadorului rus Oleg Malginov cu prof. Tismăneanu și Contributor m-a făcut să analizez puțin succesiunea unor evenimente din cea mai recent exemplu de propagandă rusească de la București. În particular pot să spun că am identificat și rolul atribuit  AGERPRES-ului de către Ambasadă Federației Ruse.

Putem învăța multe din schema aplicată de Federația Rusă în comunicarea strategică și încercarea de a influența anumite procese de politică externă.

Motivul real pentru care s-a declanșat această tevatură este vizita delegației  Congresului SUA, condusă de Mac Thornberry, președinte al Comitetului pentru Forțele Armate din cadrul Camerei Reprezentanților. Articolul lui Tismăneanu a fost doar un pretext pentru a distrage atenția unora și pentru a spori atenția altora.

Am întocmit o cronologie a evenimentelor publice așa cum apar ele pe media.

16 martie

Iulian Buga, Ambasadorul României la Washington, s-a întâlnit cu congressmanul Mac Thornberry pentru a perfecta vizita acestuia la București- ”On March 16, 2015 the Romanian Ambassador to the U.S., Iulian Buga, met with the U.S. Congressman Mac Thornberry (Republican, Texas), the chairman of the House Armed Services Committee, in preparation for his upcoming visit to Romania, at the end of March. ” aici

23 martie

– A apărut eseul lui V. Tismăneanu, M. Stan – Comrade Putin’s Fascist Temptation pe contributors.ro

26 martie

– România Liberă a preluat eseul celor doi, Tismăneanu și Stan

27 martie

– A apărut reacția Ambasadei Federației Ruse la eseul de pe Contributors – comunicatul.

– Președintele Iohannis a primit delegația americană.

28 martie

– A apărut interviul ambasadorului rus Oleg Malginov la AGERPRES – AICI

Ar trebui să observăm niște chestiuni ciudate.

1. întâlnirea ambasadorului român cu șeful delegației în data de 16 și anunțarea ei ulterioară a beneficiat de mai multă publicitatea decât se face în mod obișnuit de către ambasada noastră.

2. între apariția eseului pe Contributors și ziua reacției oficiale a ambasadorului rus au trecut 5 zile, o reacție foarte lentă și, evident comunicatul apare în ziua în care delegația americană a avut întâlnirile la vârf din România.

3. interviul luata de AGERPRES este unul foarte favorabil, focalizat pe sistemul de apărare anti-rachetă, cu întrebări atent alese ca să nu supere partea rusă. Un exemplu:

AGERPRES: But NATO claims that the shield is against the Middle East threats. Do you think it is so or not?

OLEG MALGINOV: Do you think it is against the Middle East?

AGERPRES: I’m not a specialist.

Bun, am citit interviul mai cu atenție și reiese un lucru îngrijorător: interviul a fost dat și pregătit înainte de scandalul cu Contributors și mă întreb cum gestionează AGERPRES asemenea cazuri foarte sensibile.

Puțină analiză de text pe interviul ambasadorului nu strică, pentru că apar unele inadvertențe care aruncă un semn de întrebare pe momentul în care a fost luat acest interviu și momentul în care a fost programat să apară în relație directă cu calendarul delegației americane.

2 citate din interviu:

Din acest fragment ar reieși că interviul a fost luat pe 25 martie, evenimentul la care ministrul de externe B. Aurescu îl găsiți aici și de fapt a avut loc în perioada 24-25 martie, eveniment anunțat cu mult înainte .

OLEG MALGINOV: I’m also not a specialist, but frankly speaking, I have never heard anybody discussing actively the development of anti-missile shield in connection with the situation in the Middle East only. Even today (Wednesday — n.r.), there is, as far as I understand, a conference in the UK, where the Foreign Minister Mr. Aurescu is participating, and the topic is — I might not be precise, I take it from the media — Anti-Missile Shield and the Relations with the Russian Federation. Not the relations with the Middle East countries, but relations with the Russian Federation. It looks like everybody understands what it means, but everybody is saying in public something different. I am trying to express the position, the approach of the Russian Federation, which is our serious concern. Let’s not hide it.

Din alt fragment reiese că interviul nu a mai fost luat pe 25 martie,ci mai devreme de 25 martie.

AGERPRES: Could you explain us in a few words the main purpose of the Treaty signed by the Russian Federation and South Ossetia? What’s the purpose of this Treaty?

OLEG MALGINOV: You mean the Treaty that…

AGERPRES: On Alliance and Integration, signed Friday, I think. Last Friday.

În momentul în care jurnalistul AGERPRES lua interviul nu știa precis data când acest tratat dintre Rusia și Osetia de sud fusese semnat. Inițial Moscova planificase semnarea tratatului pe data de 12 martie (adică joi) , dar, din motive de agenda, semnarea a fost amânată pentru data de 18 martie (adică miercuri). Din motive de memorie mai ușor confunzi joia cu vinerea decât miercurea cu vinerea, deci rezultă că interviul a fost luat înainte de 18 martie.

Această lacună de documentare sugerează două variante privind geneza interviului:

A – interviul integral a fost luat mai devreme de 25 martie, probabil în 24, din motivul simplu că la eveniment confirmarea participării lui Aurescu a fost verificată în ziua în care începea evenimentul, deci pe 24 martie.

B – o parte din interviu, partea unde apare lacuna de documentare a jurnalistului AGERPRES, a fost luată în perioada 13-17 martie  care reiese din confuzia zile de joi cu vineri privind semnarea tratatului.

Și acum să corelăm cele doua variante A & B cu calendarul pe zile prezentat.

Varianta A  cu interviul dat pe 24 martie pe tema scutului pare mai mult o mișcare diplomatică a Rusiei de a contracara vizita și discursul ministrului Aurescu la Londra.

Varianta B cu interviul dat în perioada 13-17 martie pare mai mult o strategie de a contracara impactul vizitei delegației americane la București.

În ambele variante polemica lui Malginov cu Tismăneanu pare să fie doar o petardă mediatică destinată distragerii jurnaliștilor din Ro de la evenimentele și mesajele oficiale.

Varianta B ne arată capacitatea Rusiei de a monitoriza, de a pregăti și de a se asigura că are colaboratori din presa românească harnici care preiau eficient mesajul diplomatic al Moscovei pe agențiile de presă românești cu cel puțin 15 zile înainte de eveniment.

Tot pe varianta B, dacă Ambasada rusă a început perfectarea interviului împreună cu AGERPRES înainte de 16 martie, atunci și MAE are o problemă, mare, serioasă, privind accesul unora la informațiile din ambasada noastră din SUA. La fel și partea americană dacă scurgerea se va confirma că a fost din Comisia americană.

A știut AGERPRES sau nu a știut de această schemă rusească ? Aceasta este o întrebare grea.

P.S. Pare ciudat, dar cu ocazia primirii delegației americane la Palatul Victoria, premierul Victor Ponta nu a declarat public nimic despre scutul anti-rachetă. De ce ?

Despre Claudiu Degeratu
Expert in securitate nationala, internationala, NATO, UE, aparare si studii strategice

One Response to Anatomia propagandei rusești. Cazul AGERPRES

  1. itmorar spune:

    Cred că analiza ar prinde bine opiniei publice avizate. Părerea mea!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: