Moscheea Mântuirii Neamului

Aș spune câteva lucruri despre cazul cu moscheea, mai mult incitat de teza lui Andrei Pleșu care, pe scurt, susține ideea construirii moscheei și a unui ”centru de studii” dar să se evite ”grandilocvența coreeană”?

1. Pleșu nu are dreptate, proiectul nu poate evita grandilocvența coreeană pentru că aceasta face parte din trăsătura de bază a programului Ankarei de a construi 100 de moschei în lume. Inlcusiv în Cuba, asta ca să ne dăm seama de anvergură.

2. Neo-otomanismul promovat de Turcia nu poate evita grandilocvența pentru că este o ideologie în plină ofensivă.

3. Grandilocvența Ankarei va fi puternic afirmată pentru că miza este comunitatea musulmană din România, eterogenă, cu loialități speciale, cu influențe din diverse surse și cu o competiție prea puțin înțeleasă de majoritate.

4. Grandilocvența va reieși din relevanța monumentului în sine. O moschee cu dom  semnifică afirmarea unui spațiu spiritual otoman. Și aici vine nuanța diferenței dintre domul otoman și cupolele moscheeelor istorice din România. Marea moschee din Constanța are o cupolă foarte asemănătoare cu a bisericilor bizantine, redusă că importanță în comparație cu domul moscheei din Konya după care s-au inspirat arhitecții români care la ordinul regelui Carol au proiectat lăcașul de cult și monumentul din Constanța. Pe scurt, moscheea din Constanța a avut un context istoric strict local, a avut un patronaj clar, explicit al statului român, a reglat un raport sensibil spiritual care să nu deranjeze modelul multi-etnic cultural local, moscheea are elemente mai mult bizantine decât otomane și a oferit și o soluție de afirmare religioasă fără a strica raporturile cu creștinii.

5. Grandilocvența va reieși nu din zelul românilor de a se mândri cu cea mai mare moschee, etc. ci din faptul că un nou lăcaș de cult impresionant vă dinamiza și va face mult mai vizibilă activitatea noii comunități musulmane din București. Sociologic vorbind există un clivaj între minoritatea istorică turco-tătară și noua comunitate musulmană urbană, în care factorul economic turc este probabil cel mai bine reprezentat. Raporturile dintre cele două entități vor fi net în favoarea noii comunități, puternic orientată spre afaceri, mult mai dinamică și mai aproape de structurile decizionale din stat. Tensiuni sunt și în interiorul muftiatului, în structura de reprezentare. Actualul muftiu a optat nu doar pentru patronajul spiritual al Ankarei dar și pe puterea și agenda președintelui turc. Imperativul modernizării comunității musulmane înseamnă renunțarea la vestitul ”model de conviețuire culturală, etnică și religioasă din Dobrogea”, modelul cu care ne-am mândrit vreo 25 de ani și acceptarea sau gestionarea diverselor lobiuri și influențe externe. România a renunțat la propriul patronaj în favoarea Turciei iar asta înseamnă o pierdere a importanței statului român în reglarea relațiilor cu majoritatea ortodoxă.

6. Pleșu încearcă să sugereze ceva cu ideea de ”centru sacru”. Știe mai bine ca mulți alții și a fost și în situația de se intersecta cu partizanii români discreți ai unei idei mai veche care circulă prin București, aceea de a pune capitala României într-un loc central pe harta ecumenismului din Europa. Pleșu pare să prefere un model discret de diplomație ecumenică și nu monumentalul și grandilocventul ca pilonii ai strategiei noastre de dialog între religii.

7. În final, grandilocvența va veni și din faptul că pe traseul oricărui turist și oficial care vine de la Otopeni spre Piața Victroiei, primul monument religios văzut în București va fi o moschee așezată lângă Casa Scânteii.

 

Despre Claudiu Degeratu
Expert in securitate nationala, internationala, NATO, UE, aparare si studii strategice

2 Responses to Moscheea Mântuirii Neamului

  1. Chestiunea este intr-adevar sensibila si ar putea avea si niste reverberatii de natura istorica dar si de context politic actual.
    Din punct de vedere istoric, de exemplu in conformitate cu faimoasele tratate incheiate de voievozii romani – „Capitulatiile” – cu Poarta, turcii s-au angajat sa nu construiasca moscheii pe teritoriul tarilor romanesti, angajament care a fost respectat destul de strict pana la iesirea principatelor de sub suzeranitatea turceasca, la sfarsitul secolului XIX. Singura moschee construita de turci pe teritoriul romanesc in acea perioada a fost la Turnu Magurele care fusese declarat „raia turceasca” dar si aceasta a fost aruncata in aer de catre faimosul Iancu Jianu care personal a aprins fitilul incarcaturii explozive.
    Pe de alta parte, crestinii din Imperiul Otoman puteau construi biserici doar cu aprobarea Padisahului si ele trebuiau sa respecte niste conditii foarte stricte: biserica sa nu fie mai inalta decat cea mai apropiata moschee, sa nu aiba turle, sa nu aiba clopotnita etc. In aceste conditii au aparut asa numitele „biserici ingropate” care se pot vedea inca in unele localitati din Dobrogea dar si in Bulgaria si Grecia, zone aflate in administratia directa a statului Otoman. „Ingroparea” bisericii era de fapt o tehnica prin care crestinii incercau sa pastreze monumentalitatea lacasului crestin adaptandu-se totodata si la umilitoarele reguli de constructie impuse de Poarta.
    Nu in ultimul rand trebuie spus ca si in zilele noastre, construirea de moschei in tarile crestine este destul de problematica in special pentru ca opinia publica occidentala are tendinta sa asocieze aceste constructii cu extremismul musulman. In acest context de pilda in Elvetia s-a interzis printr-un referendum care a avut loc in 2009, construirea minaretelor (turnuri) asociate cu lacasurile de cult musulmane. De asemenea in Marea Britanie si Franta au fost situatii cand comunitatile locale s-au manifestat impotriva prezentei moscheilor in vecinatatea lor.

    • semanticus spune:

      Da, complicata problema. Si nici nu este prevazut ceva la reciprocitate. Sa se construiasca o biserica romaneasca la Istanbul nici nu se pune problema. Ma rog si reciprocitatea ar fi fost o solutie mai mult teoretica.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: