Criza la români

Criza la români, mă refer la criza imigranților, a generat două tabere principale. Prima tabără, a celor care sunt experți în scenarii worst case: ne islamizăm, e invazie rusească prin transformarea maselor de oameni în grupuri de manevră, e declin civilizațional, e o conspirație americană pentru a distruge UE.

A doua tabără, a celor care sunt maeștri în a transforma solidaritatea în vinovăție. Sunt ființe umane, unii îi ajută și ne-am simți vinovați să stăm și să ne facem că nu vedem dramele. Mai mult, ceilalți trebuiesc condamnați pentru că mimează solidaritatea până la limita propriilor lor interese care nu trebuie să fie afectate. Deci solidaritatea este suspectă pentru că oferă o soluție ieftină de a rămâne corect din punct de vedere politic însă când treci la fapte o faci pentru că te simți vinovat. În permanență va fi o presiune să faci mai mult pentru ei.

Ar mai fi o a treia tabără, a pragmaticilor care combină scenariul apocaliptic cu manipularea solidarității. Acum ar fi momentul să ne primească rapid în Schengen că uite ce se întâmplă, vin valurile de imigranți iar România va fi pavăză.

Indiferent de tabără, observ că noi avem tendința de a internaliza cu frenezie criza. Conjunctura cu scandalul Marii Moscheei suprapusă peste criza imigranților a generat un caz aparte. Adică avem brusc în plan public o succesiune de evenimente care a zguduit percepția celor majoritari. Primul eveniment, lansarea unui proiect religios  urmat de evenimentele care descriu dramele celor care vin în valuri spre Europa. Cu o așa densitate de elemente de schimbare evident că reacțiile majorității devin radicale. Prea multe elemente de schimbare ne afectează conformitate socială, majoritatea se apără agresiv.

Dar rațional vorbind, mă întreb unde și cum vom putea reconstrui un spațiu care ne aparține și care să fie pur, neideologizat și nepolitizat. Până mai ieri, era vorba de valuri de imigranți români, care prezentau un pericol imaginar. Tot până mai ieri, Grecia și Italia erau lăsate singure în Mediterana, să se descurce. Până mai ieri, am uitat că erau țări europene care fuseseră condamnare la despăgubiri pentru că au maltratat refugiați. Tot până mai ieri nu erau cote pentru alocare.

Pe scurt, nu am fost pregătiți, iar acum unii vor planuri mărețe, alții nu mai vor planuri, se izolează. La manual spune că în timp de criză trebuie să ai un plan de criză, nu să refaci tot cadrul legal al spațiului Schengen. Cel mai bun plan de criză nu este cel perfect ci planul care poate fi implementat rapid. Evident, cele mai rapide planuri sunt cele naționale, care nu pot fi blocate de UE. Să încerci să blochezi total de la Bruxelles, Berlin, Dublin, Roma, planul național al unei alte țări ar fi sfârșitul Uniunii. Nu putem blama țările, unele, chiar și copleșite de numărul migranților, încearcă să aplice un plan, altele nu au un plan, au doar niște reacții. Pe scurt, între țările de origine, din Orientul Mijlociu și Asia și spațiul Schengen există o zonă, Turcia și Balcanii care, o vreme, au funcționat ca un filtru temporizator până când filtrul s-a gripat și a cedat. Și au mai cedat și părți din Uniune, Ungaria.

Și ajungem la partea de final. Indiferent de măsurile care vor fi luate, de planurile ambițioase, de soluțiile propuse și de polițele care și le plătesc politicienii sau statele, viața refugiatului este cea mai importantă. Ar fi bine ca refugiatul să fie asistat cât mai devreme posibil, adică acolo în țara lui de origine. Nu vom putea de pe malul Dunării, dintr-un birou, să rezolvăm probleme umanitare din Africa și Orientul Mijlociu.

Despre Claudiu Degeratu
Expert in securitate nationala, internationala, NATO, UE, aparare si studii strategice

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: