În aceste zile vedem capacitatea reală și în același timp, bilanțul provizoriu al conducerii lui Liviu Dragnea în PSD.
Bilanțul ar fi simplu, Dragnea a reușit să dirijeze PSDul spre o posibilă izolare. PSDul nu se mai poate baza nici pe ALDE și nici pe UNPR. Cu alegeri într-un singur tur nu prea mai există bază pentru o coordonare electorală minimală care să compenseze lipsa unor înțelegeri politice.
Disperat că, printr-o posibilă conspirație de conjunctură între PNL, UNPR și probabil alte grupuri parlamentare, s-ar putea reveni la alegerile în două tururi, Dragnea a apelat direct la ultimul glonț, grupul socialiștilor europeni. A fost în vizită la Martin Schultz, președintele Parlamentului European, ocazie cu care a lansat amenințarea cu boicotarea alegerilor. Nu a făcut scandal în București, nu s-a văzut cu Cioloș, nu a strigat în Parlament, nu a dat replica președintelui Iohannis care a lăsat să se înțeleagă că ar dori schimbarea legii.
Pe scurt, Liviu Dragnea simte că restul partidelor sunt dispuse să tragă cu toți colții din halca locală a PSDului, direct sau prin înțelegeri locale dacă va exista un tur doi.
Dragnea mai știe și că soluția se află în mâna președintelui Iohannis cu care nu prea poate să negocieze, poate doar să facă concesii, probabil în orașele mari, probabil în anumite sectoare din Capitală și cel mai sigur la primăria generală a Bucureștilor, miza majoră de business liberală. Pe scurt, Dragnea va trebui să accepte că după ce Iohannis a obținut ”guvernul său”, același președinte va dori și ”primarul său la București”.
Semanticus Blog 