Carta albă a apărării

Cum îşi defineşte România prin Ministerul Apararii Nationale nivelul de ambitie militar în anul 2016. Adica într-o exprimare vetustă, total neprofesionistă, cam de inceput de decadă 2000.
Din păcate SMG-ul si seful SMG Gen. Ciuca au ratat (şi) acest test major, esec care va afecta direct nivelul de elaborare al Strategiei militare.

Carta Albă
” Nivelul militar de ambiţie
Armata României trebuie să fie în măsură ca, prin efort propriu, să desfăşoare un complex de acţiuni pentru descurajarea unei potenţiale agresiuni la adresa independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statului român, să planifice şi să conducă o operaţie de apărare pe teritoriul naţional pentru contracararea acţiunilor agresive convenţionale, neconvenţionale şi/sau hibride, cu folosirea, în mod integrat, a tuturor instrumentelor naţionale de putere, până la intervenţia forţelor principale Aliate.
De asemenea, Armata României trebuie să fie în măsură să participe, conform angajamentelor asumate, la o operaţie majoră întrunită de apărare colectivă, de tip Art. 5, condusă de NATO sau la o operaţie de mare intensitate desfăşurată de UE, pe baza clauzei de asistenţă reciprocă.

Cerinţe generale şi specifice

Pentru îndeplinirea misiunilor şi a nivelului militar de ambiţie, Armata României trebuie să dispună de:

– o structură de forţe credibilă şi sustenabilă, definită în urma procesului de planificare a apărării, capabilă să îndeplinească misiunile stabilite prin lege pentru apărarea naţională, îndeplinirea angajamentelor militare asumate pe plan internaţional, pentru creşterea încrederii şi stabilităţii la nivel regional şi global şi pentru sprijinul populaţiei în caz de dezastre;

– capabilităţi pentru apărare care să asigure:
1.informaţii militare oportune, necesare pentru evitarea surprinderii;
2. comanda şi controlul forţelor;
3. reacţia imediată în cazul unei agresiuni militare, până la intervenţia forţelor principale ale Alianţei;
4. dislocarea forţelor aliate şi executarea de către acestea, pe teritoriul naţional, a unei operaţii întrunite tip Art. 5;
5. sprijinul instituţiilor abilitate prin lege pentru prevenirea, diminuarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor;
6. participarea cu forţe la operaţii şi misiuni, în afara teritoriului statului român, în condiţiile legii.

Comparativ- Cum defineşte Germania prin Bundeswehr nivelul de ambitie:

„National Level of Ambition for the Bundeswehr

In accomplishing its mission the Bundeswehr makes an adequate contribution to safeguarding our security interests in accordance with Germany’s role and economic power in the international community. Therefore, the national level of ambition defines the quality and scope of the capabilities to be provided. This includes security requirements, operational demands and the availability of personnel, materiel and financial resources. The national level of ambition is an essential guiding principle for the Bundeswehr when it comes to defining its structure and capabilities.

The following must be ensured:

– the option of assuming command responsibility as a framework nation and
– providing the required capabilities for the entire task spectrum, into which contributions of other nations can be integrated in a flexible and synergetic manner.

Bundeswehr forces not committed for employment ensure operational readiness across the entire intensity spectrum. The ability to fight poses the greatest challenge to personnel, materiel and training and is thus a benchmark for operational readiness.

By prioritising its tasks the Bundeswehr must achieve the following objectives:

– Collective defence requires the provision of a joint set of forces that is able to respond multinationally in a fast and effective manner for a limited period of time. Such an operation may entail decisions to stop ongoing, parallel stability operations.
– The German parts of the NATO Response Force and the EU Battlegroup included in this set of forces still form the core of the German contribution to quick response within the North Atlantic Alliance and the European Union.
– International conflict prevention and crisis management requires the provision of joint forces with escalation and enforcement capabilities for operations in different operational theatres at the same time. External support will be relied on if necessary. To this end approximately 10,000 sustainable military personnel must be earmarked at the same time.
– UN peacekeeping within the UN Standby Arrangements System requires the provision of joint forces based on capacities available. An adequate number of personnel are to be earmarked for monitoring missions.
– For rescue, evacuation and hostage rescue operations abroad joint capabilities must be earmarked permanently in the framework of crisis management for German nationals abroad.
– Permanent capabilities are to be provided accordingly for the surveillance and policing of German air space and maritime waters as well as for search and rescue.
– In order to assume homeland security tasks all available forces including reservists will be employed if required.

Apărarea națională la mila Bruxellesului

Un pact pentru bugetul apărării scurt dar inutil. Sper ca Presedintele Iohannis și semnatarii sa iasa la explicatii, sa ne spuna ce vor face in continuare, daca vor mai continua si daca da ce solutii au pentru a pastra termenul si calitatea obiectivului asumat politic. In acest moment avem doua optiunui, ori Romania anunta ca isi retrage angajamentul de la NATO ori semnatarii declara nul pactul. Este vorba de planificarea apararii in Alianta nu gargară cu fotografii la Cotroceni si Victoriei. Mai bine decidem ca 10 ani bugetul apararii Romanie va fii stabilit de comun acord cu Bruxelllesul dacat sa incercam sa vindem brasoave unora care se uita cu ingaduinta la noi. O mare bila neagra.

CE a respins solicitarea României de a suplimenta cu 2,1 miliarde lei bugetul pentru apărare

 

În concluzie rămâne cum am scris acum mai multe zile – Șase ! Vin americanii ! Să ne facem că lucrăm

Domnului Iohannis, o recomandare privind politica de apărare

Domnule Președinte,

Zic că am așteptat destul să văd cine sesizează problema legată de o promisiune făcută de dumneavoastră în Parlament. Nu a reacționat nimeni public la un angajament privind realizarea unei noi strategii naționale de apărare.

Din discursul dumneavoastră  de la depunerea jurământului în Parlament am reținut că:

„Îmi propun ca în primele șase luni ale mandat să prezint strategia națională de apărare a României”, a promis Iohannis, care a vorbit, de asemenea, şi despre Republica Moldova.” Via Mediafax

În aparență nimic deosebit, în realitate angajamentul este unul care denotă lipsa de expertiză care bântuie prin birourile de la Cotroceni, mai ales prin acele birouri care ar trebui să aibă legătură cu securitatea și apărarea națională.

Angajamentul oficial are legătură cu Legea 473/2004 în vigoare de la 15.11.2004.

Președintele trebuie să beneficieze de toată expertiza așa că mă ofer să vă ajut rapid și punctual.

În lege se precizează:

Art. 5

(1) Strategia națională de apărare a României este documentul de bază care fundamentează planificarea apărării la nivel național. Președintele României, în termen de cel mult 6 luni de la data depunerii jurământului, prezintă Strategia națională de apărare Parlamentului, care o dezbate şi o aprobă, prin hotărâre, în cadrul unei şedinţe comune.

(2) În cazul în care, pe perioada de valabilitate a Strategiei naționale de apărare, intervin modificări majore ale mediului de securitate, Preşedintele României poate iniția procesul de modificare a strategiei şi de prezentare a acesteia în Parlament, în vederea adoptării în regim de urgență.

Recomandare:

Trebuie aplicat punctul (2) din Art. 5 care prevede urgentarea adoptării unei noi strategii datorită următoarelor modificări majore ale mediului de securitate:

1. Conflictul din Ucraina a generat o criză majoră pe termen lung în regiunea noastră, la frontiera terestră și maritimă a NATO.

2. Anexarea Crimeei este o modificare serioasă de configurație în proximitatea zoneo economice exclusive maritime a României.

3. După reuniunea NATO din iulie și  după summit-ul NATO din septembrie 2014, Alianța s-a angajat să dezvolte un plan de apărare pentru România, o decizie politică și militară care ar trebui să aibă un impact major asupra politicii militare românești.

4. SUA a decis din primăvară să desfășoare un pachet multianual de măsuri de reasigurare strategică pentru țările din flancul estic al Alianței, context în care România trebuie să revizuiască major politica sa de apărare în sfera sprijinului ca țară gazdă (host-nation support în terminologie NATO).

5. România va găzdui una sau mai multe facilități de comandament pentru forțele de reacție rapidă NATO.

6. Începând din 2015 la NATO se declanșează un nou ciclu de planificare de 4 ani, ciclu care trebuia să ne găsească cu toate documentele de planificare gata revizuite, altele în stadiu avansat de elaborare iar unele deja finalizate: programul de guvernare (există), strategia de apărare, Carta albă a apărării, Strategia militară, Directiva de planificare a apărării, Programele majore şi Planurile operaţionale de întrebuinţare a forţelor.

7. Rusia a modificat doctrina militară în sensul definirii politicii și prezenței NATO ca o amenințare la adresa propriei securități și a vecinătății.

Din aceste 7 motive, noul proiect de strategie ar fi trebuit declanșat de anul trecut de prin mai-iunie, singura scuză privind întârziere fiind existența unui blocaj între președinție, guvern și parlament. Acum acest blocaj se consideră că nu mai există iar urgentarea elaborării strategiei ar fi un test care ar trebui să demonstreze că există voință politică din parte tuturor pentru a rezolva această prioritate.

Repet, nu este vorba doar de respectarea legii, mai este vorba de voință politică și de responsabilitatea dumneavoastră.

Dacă aveți nelămuriri știți unde mă găsiți.

Din rectificare în rectificare

Acum știm cum intenționează Guvernul să rezolve problema revitalizării  aviației militare, decizie anunțată cu mare pompă de câteva luni, pur și simplu prin rectificare de buget. MApN va pierde la această rectificare 3,9 milioane lei, pentru că oricum, nu-i așa, pensiile militare nu se majorează, salariile nici atât, avioane nu se vor cumpăra până în decembrie, gloanțe avem destule, tehnica este deja modernizată. Din acest ”surplus” de la apărare banii se duc la Agricultură, sănătate, la interne, transporturi. Și dacă ne atacă cineva, dar nu este cazul, fugim în munți.
Se confirmă ce spuneam cu altă ocazie, bugetul real al apărării este și va mai fi mulți ani sub 1 %. Așa că nu luați în serios agitația electorală a ministrului apărării. În timp ce sistemul național de identifiacre a amprentelor de la MI s-a defectat subit prin august, cam când se trimiteau și propunerile pentru rectificare, la Apărare nimeni și nimic nu nu are voie să se defecteze.
Cu această politică bugetară, probabil că în vreo 10 ani Armata română va fi încadrată la categoria ”puteri militare – Luxemburg, Vatican și altele”, în schimb vom fi mai agricultori, mai sănătoși, mai protejați de Poliție și vom călători gratis în lungul și latul României.
În definitiv, se confirmă o zicală, războiul este o chestiune prea serioasă ca să fie lăsat pe mâna generalilor.