Telefax

Nu înțeleg de ce trebuie ca statul român să aștepte 2 luni banii pe care câștigătorul CFR Marfa trebuie să îi dea ? Asta a cerut și Dan Diaconescu, ceva timp să facă rost de bani și sprijin de la stat.
****
Moldova- am citit că ”Parlamentul Republicii Moldova a amânat pentru vineri ratificarea Tratatului de frontieră cu România şi a Acordului privind cooperarea în domeniul militar.” la realitatea.net. Eu cred că ratificarea Tratatului și acordul militar bilateral ar fi fost un bun răspuns al Parlamentului de la Chișinău la criza generată de regimul din Transnistria. Dacă acum le este greu moldovenilor să fie fermi, ce se va întâmpla din toamnă încolo, când vor fi presiuni și mai mari să nu semneze acordul cu UE ?
****
Avionul multirol – citesc unele comentarii pe marginea deciziei guvernamentale de a achiziționa F-16 din Portugalia. Așa cum a precizat primul ministru Victor Ponta, se intenționează trecerea prin Parlament, pentru ca decizia să devină lege. Sunt curios când se va face acest lucru ? În toamnă este rectificare bugetară, când se obișnuiește să se ia bani de la Apărare. Din câte îmi dau seama și înțeleg, achiziția va începe pe bugetul 2014 tot al MApN și nu cred că va fi o suplimentare. Creșterea anunțată, de 0.5% a bugetului apărării dabia dacă va acoperi noile pensii militare și datoriile ministerului, deci achiziția de avioane va afecta oricum alte programe de înzestrare, atât câte mai erau.
Din ultima ședință a CSAT nu a fost clar dacă s-a aprobat planul pe 10 ani pentru sectorul de apărare de la Ministerul Economiei și nici dacă a fost aprobat planul, tot pe 10 ani, pentru programele majore de la MApN . Deci nu îmi dau seama în ce context vor putea vota parlamentarii achiziția avionului multirol, dacă vor conștientiza ce fel de schimbări ar trebui făcute în strategia guvernului pentru apărare. În plus, nici MApN, nici guvernul, de fapt nimeni nu vrea să ne spună cât va costa modernizarea. Pentru moment se prefigurează același model de eșec în achiziții, ca și în cazul fregatelor. Un guvern va cumpăra avioane, un altul va trebui să găsescă bani pentru modernizare. Dacă va mai găsi bani.

The South-East European Cooperation Process (SEECP)

După eșecul reuniunii SEECP de la Ohrid ”Summit-ul balcanic a fost anulat din cauza divergenţelor dintre participanţi” (sursa: adev.ro/mnluuc) MAE român nu a fost deloc lămuritor sau comunicativ pe această temă. În mod normal ar fi trebuit să fie, din simplul motiv că România a preluat președinția SEECP din această lună pentru un an. De la momentul preluării nu avem prea multe vești, doar mesaje terne, în cunoscutul limbaj de lemn ”Priorities of Romania’s future SEECP Chairmanship, presented by Radu Podgorean in Sarajevo” iar prin comunicate seci trimise la AGERPRES, MAE de la București nu va rezolva nimic.

Pe fondul crizei SEECP generate de raportarea la recunoașterea Kosovo, MAE va suporta o dublă presiune, regională și europeană. Din modul în care România a pregătit această președinție, de fapt, cum nu a pregătit această preluare și lansare, ne putem aștepta ca Bucureștiul să fie țapul ispășitor pentru toate problemele acumulate până în acest moment în interiorul acestui format regional.

Nu înțeleg cum Macedonia a reușit să aibă o pagină specială pe perioada președinției, iar noi, care ne lăudăm cu marile noastre capacități în ale mediului digital, cu formidabilii noștrii experți IT, cu legendarii noștri experți în diplomație publică, nici măcar nu putem actualiza pagina MAE la subcapitolul SEECP?

Nu putem pune nici măcar un capitol cu poziția clară a României, prioritățile pe 2013-2014, cu calendarul evenimentelor planificate de MAE, cu primele discursuri ale lui Radu Podgorean, acest titan al diplomației social-democrate, acest guru al politicii externe și gigantic comunicator. Acest atlet al cancelariilor și culiselor politice înalte se lasă așteptat, în ce privește mesajele și inițiativele.

 

Coșul de miercuri

Bilanțul de un an al guvernării USL
– Situația: nu poate fi considerat un bilanț normal, cred că am avut doar un simplă tranziție spre o viitoare guvernare USL. Am avut momentul suspendare 2012 de conflict politic și momentul de început al politicii economice USL în 2013. Pentru moment, 75 % din deciziile economice au fost cele programate cu Banca Mondială și UE ca o moștenire de tranziție de la guvernele Boc și MRU restul de 25 % le aparțin.
-Perspectiva: probabil că adevăratul bilanț al primului an de guvernare USL va fi în toamnă, până atunci va fi consfințită ruptura (înghețarea colaborării) cu Banca Mondială și vor apare primele divergențe majore economice între București și Bruxelles pe noile reglementări în special financiare.
– Concluzie: Victor Ponta și Crin Antonescu au avut dreptate. Primul a declarat că acum începe greul, al doilea că este destul de mulțumit de guvernare dar preferă o atitudine prudentă. Nici nu prea aveau ce să spună, probabil vor aștepta niște evaluări externe pe care să le invoce.

 

 
Armata Română și posturile din comandamentele NATO
Am citit știrea aceasta:  PNL il inteapa pe Dusa: ”Armata romana nu este in stare sa ocupe posturile NATO care ii sunt oferite…
Din pricina lipsei fondurilor necesare, brava armată română nu este în stare nici măcar să ocupe posturile NATO care îi sunt oferite, afirmă deputatul liberal George Scutaru, într-o declarație politică.
”Prezenţa militarilor români în structurile NATO este inferioară posturilor alocate ţării noastre în urma negocierilor avute la nivelul Alianţei. Nerezolvarea acestei probleme poate avea ca rezultat periclitarea imaginii României ca aliat. Un exemplu în acest sens este cel de la baza aeriană de la Geilenkirchen, unde operează avioane AWACS, în care, deşi avem alocate cinci posturi, ocupăm doar trei. Acelaşi lucru se întâmplă şi la Comandamentul Operaţional Întrunit de la Brunssum, unde avem alocate şapte posturi, dar ocupăm trei. Situaţii similare există şi în alte zone de responsabilitate NATO. Este vorba de posturi în structuri multinaţionale ale Alianţei, negociate şi asumate de România. Militarii noştri îndeplinesc nişte misiuni împreună cu colegi din alte state NATO, iar dacă de la noi lipsesc patru din şapte persoane înseamnă că misiunile celor absenţi trebuie îndeplinite de militarii din alte ţări. Această situaţie ridică semne de întrebare asupra seriozităţii noastre, mai ales că vorbim de angajamente asumate. Motivul absenţelor noastre îl constituie lipsa banilor. Este păcat ca o imagine pe care România şi-a construit-o cu greu şi îndelung, chiar şi cu pierderi umane, să fie ştirbită pentru că uneori nu ştim să ne stabilim nişte priorităţi sau fiindcă nişte birocraţi angajaţi prin ministere cred că vor fi decoraţi dacă fac economii tăind din posturile pe care le avem la NATO”, precizează George Scutaru. (R.G.)
 
Nu mă mai miră stilul grețos de mincinos al unor parlamentari cu pretenții de experți în probleme de apărare și NATO. George Scutaru știa foarte bine că de ani de zile nu putem ocupa toate posturile militare din comandamentele NATO. În plus, Scutaru manipulează grosolan problema bugetului, nu este vorba doar de lipsa banilor, este vorba de lipsa unei minime strategii de planificare.
În realitate ne lipsesc banii dar, ce este și mai grav, mai lipsesc două lucruri: motivația profesională (nu intru în detalii doar precizez că mulți ofițeri buni preferă să rămână pe funcțiile din țară) și lipsa unor competențe ( în realitate nu mai stăm bine nici la engleză și nici la pregătire, competențe, cei mai buni părăsesc sistemul militar iar MApN ascunde cu grijă hemoragia de ofițeri care pleacă). 
După ce ani de zile Scutaru și restul liberalilor din Parlament au blocat tot ce se putea bloca în materie de reformă în Armată pe motiv că Armata este controlată de Traian Băsescu, după ce au cauționat aventura retragerii peste noapte a României din Irak, după ce au creat o criză internă înainte de organizarea Summitului NATO de la București, liberalii devin brusc interesați de soarta posturilor noatre de la NATO.
Să nu uităm că aceelași liberal George Scutaru a stat bine mersi în Comisia de apărare cu doi foști șefi de SMG condamnați penal și nu am auzit măcar o luare de poziție din partea lui, un strigăt de indignare, o comunicare în Parlament pe această temă.
Ce reacții au fost? au fost pe măsura dezastruoasei situații din Comisia de apărare din Parlamentul Nulităților.
Ion Mocioalcă, alt expert (un articol interesant aici) șeful Comisiei de apărare a declarat la B 1 TV că ”asta este problema ministerului și nu a Comisiei, că Scutaru a făcut doar o declarație politică”. Altceva nu știa, nu a înțeles subiectul și a lăsat cea mai jalnică impresie. Probabil este pus acolo să afle primul când apar caietele de sarcinii cu licitații la Armată, ce stocuri mai pot fi achiziționate și pe unde se retrocedează terenurile fostelor unități militare.
Mircea Dușa, alt expert, a fost de o incompetență crasă, a declarat senin tot la B1 TV că ”nu avem de ce să ocupăm toate posturile, unele sunt doar posturi funcționărești” și a lăsat voalat să se înțeleagă cum că reacția lui Scutaru ar fi legată de o anchetă făcută la ordinul ministrului privind un contract al Armatei cu o firmă din Buzău care ar avea legături cu George Scutaru.
Vedeți cum se închide cercul, un cerc în care ofițerul român este lăsat pe afară dacă nu învață rapid lecția servilismului politic. 

 

NATO în era unui Secretar General jucător

Recunosc, acest titlu este unul provocator, dar aveam inițial unul și mai provocator. ”NATO în era Băsescu” așa că zic să trecem la temă. Adică la speculația care îl dă pe președintele Băsescu candidat la poziția de șef al Alianței nord-atlantice.
Nu este prima dată când autorul speculației vine cu asemenea ”materiale”, comentarii, analize și poate că așa se explică anumite reacții de respingere dar și tăceri interesante.
Cum se poate explica o asemenea aruncare pe piață ?
În tot acest vârtej de idei există un sâmbure de adevăr: Alianța își va alege un nou Secretar General și prin toamnă ne cam lămurim, neoficial probabil mai devreme, dar nu insist.
Partea speculativă rămâne dacă sau nu România ar avea un candidat și dacă acesta ar fi Traian Băsescu ?
 Cred că avem 3 posibile explicații legate de un asemenea scenariu.
Prima, cea sprijinită oficial de Cotroceni: ar fi o simplă speculație. Neoficial, Iulian Chifu, consilier prezidențial, a comentat pe facebook în sensul plasării speculației în contextul razboiului mediatic care urmărește marginalizarea Președintelui, reducerea influenței sale în problemele interne. Faptic vorbind, Președinția a precizat că „- nicio instituţie a statului român nu a făcut vreo astfel de propunere.” La această precizare am și eu o precizare. În cazul alegerii Secretarului General nici nu va fi cazul ca propunerile să fie tratate instituțional în sensul clasic. Datorită sensibilității numirii în această poziție, totul se face cu foarte multă discreție. Așa că precizarea de la Cotroceni este una puțin pe lângă.
A doua, speculația ar avea un sâmbure de adevăr, România ar fi făcut această propunere, nu comentez pe ce canale. Avem o declarație a lui Mircea Geoană care recunoaște că a comunicat în America, doleanța ca din țările intrate recent în NATO să fie ales un Secretar General. Pentru moment, bilanțul este următorul: țările din Grupul de la Vișegrad au avut și au poziții de general în Stafful militar internațional NATO, comandamente iar la nivel politic, au fost numiți secretari generali adjuncți din Polonia, Cehia și Ungaria. Aceștia erau foști miniștri sau secretari de stat din diplomație sau apărare. România nu deține în comandamentele NATO nici poziții de general și nu am avut poziții de secretari generali adjuncți. De ce ? Este alt subiect, poate cu altă ocazie. Adjudecarea unor asemenea poziții de către România ar fi, după părerea mea, niște pași obligatorii de făcut de către București înainte de a viza poziția supremă. Într-o asemenea structură complexă, cum este NATO, orice țară trebuie să destule resurse, mai ales umane, destulă expertiză la nivel strategic și nu doar la nivel operațional sau de execuție. Concluzia ar fi că România, dacă a propus așa ceva, a urmărit două obiective, unul maximal, poziția în sine, și unul minimal, de a ”vinde/negocia” votul pentru alt candidat cu o recompensă pe măsură. Când ceri o poziție inferioară vei obține ceva inferior, când vizezi poziția supremă atunci poți obține o compensație mai mare.
A treia, speculația face parte din jocul diplomatic de pregătire mediatică a reuniunii miniștrilor de externe NATO 23-24 aprilie. Speculația a fost publicată cu 2 zile înainte la timp pentru a intra în informările unor cancelarii. În acest scenariu, se spera la atingerea unor obiective: vizibilitate pentru România în contextul reuniunii, testarea reacțiilor din anumite cancelarii aliate, generarea unor subiecte de discuție cu partea americană și obținerea unei întrevederi la nivelul John Kerry – Titus Corlățean. La ora la care scriu nu știu dacă a fost o întrevedere oficială Kerry -Corlățean sau măcar un pull aside dar este clar că o reuniune cu americanii nu se obține prea ușor în cadrul unei ministeriale.
În final, cred că a treia explicație este cea adevărată pentru că sunt multe elemente de context pe care diplomația noastră dar și a altora încearcă să le folosească la maxim în unei reuniuni ministeriale.
PS: Scenariul cel mai rău ar fi cu Traian Băsescu Secretar General NATO, Crin Antonescu Președintele României, atunci să vezi suspendare !