Victorinox Pontifex

2014 – Gata ! #Așaîncepe 

”Ştiu că trebuie să îmi dedic toată energia pt dialog şi construcţie şi mă bazez în acest proiect pe toţi românii! Iar pentru Proiectul „România 100” ( în care reconstrucţia şi prezervarea sitului „Sarmizegetusei” cu siguranţă îşi află locul) ne pregătim pt o ţară mai bună şi mai demnă, mai unită şi mai toleranţă! La mulţi ani!”, a mai transmis Victor Ponta. – Victor Ponta la Sarmizegetusa Regia – Evz.ro

Photo credit: ro.wikipedia

Europa poloneză a apărării

Apropo de Summitul UE din decembrie dedicat apărării și mai ales apropo de opoziția britanică la constituirea unor capacități europene de apărare, recomand un articol care ilustrează cât de mult impune Polonia pe agenda securității europene.
Cam toate programele de înzestrare din Polonia au două elemente constante: primul, sisteme destinate apărării teritoriale duale, națională și europeană și, a doilea, un puternic capitol industrial național destinat cooperării europene, în curs de sincronizare cu multe dintre direcțiile preconizate de EDA- European Defence Agency.
Ministerul polonez al apărării dorește să achiziționeze aproximativ 100 de drone.

 

Poland Seeks To Boost Drone Fleet

Polish industry has developed autopilot, communication links, optronics and other payloads for UAVs bought from Israel and the US. Composite material is another area of domestic development.
The aim now is to build Polish UAVs with European industrial cooperation.
“We’re looking to establish cooperation with European industry,” Bartosiewicz said. Working with France, Germany, Spain or another European country would help plug Poland’s capability gap, he said.
Technology transfer will be one of the terms for European cooperation, he said.
By building its own UAVs, Poland falls in line with NATO’s selection of intelligence, surveillance and reconnaissance capabilities as a priority for the alliance, Jachol said.
A second priority for Polish forces is space imagery, which offers the potential for cooperation with France, he said.
Meanwhile, Israel failed to win a tender for mini-UAVs because of a weakness in technical support, Bartosiewicz said.

 

Plecați acasă ! Cu mandat sau fără mandat

Traian Băsescu a respins Memorandului Guvernului cu FMI. Nu vreau să discut o problemă economică de această anvergură pentru că nu mă pricep. La întrebarea dacă este bine să avem sau să nu avem acord cu Fondul avem destule puncte de vedere, de specialitate și mai ales politice.

Eu vreau să discut motivul invocat de președintele Traian Băsescu. Acesta a declarat că nu aprobă pentru că Guvenul nu a avut mandat de la Președinte.

Să ne înțelegem, adică să ne dăm și să vă dați seama în ce groapă de rahat instituțional am ajuns. Guvernul negociază cu FMI-ul acum câteva luni fără să ceară mandat de la Președinte. Guvernul nu a scos un cuvânt punctual pe această acciză.

Președintele, că daia este președinte, știa când încep negocierile, a dormit liniștit, chiar a primit delegația FMI. Președintele nu a scos un cuvânt atunci că ar fi știut de acciză. Nu a iești să avertizeze public că Guvernul, peste 2-3 zile, vrea să negocieze cu FMIul dar nu are mandatul său. Nici după încheierea vizitei FMI Președintele nu a spus nimic.

Guvernul și Președintele au tăcut atunci, dar acum premierul Victor Ponta iese să spună că a discutat acciza nuștiucare cu FMIul iar Traian Băsescu spune că o fi discutat Ponta cu FMIul dar nu a avut mandatul său pentru acest punct.

Din două una, ori își bat joc de noi ori își bat joc de noi.

Plecați acasă !

 

UE, Ucraina și politica ostaticilor politici

Spațiul slav a învațat un lucru simbolic important din contactul cu Orientul, ostatecii politici nu sunt monede de schimb, sunt trofee.
Nu aveam de gând să scriu pe lung și pe lat despre negocierea UE – Ucraina. Dar rîspund unor solicitări venite direct. Este un joc prea complicat, greu de explicat, multe aspecte îmi scapă și nu am de gând să croșetez  pe marginea lui. Deci pe scurt.
Ucraina nu este pregătită să intre în UE, dar vrea să își maximizeze poziția geostrategică, conjunctura în care se află și potențialul de influență.
La înțelegerea situației ne pot ajuta două precedente.
Nici când a negociat distrugerea armelor nucleare sovietice Ucraina nu era pregătită dar a continuat să negocieze până a obținut un ajutor economic masiv, enorm, scandalos pentru restul țărilor est-europene.
Al doilea precedent este Turcia, țară care a gestionat abil tensiunea relației cu UE și a dezvoltat o politică regională de alteritate, inclusiv economică, la spațiul european.
Scenariile posibile pentru Ucraina, așa cum se conturează ele acum ar fi următoarele, nu discut acum implicațiile pentru Moldova:
1. Ucraina semnează și intră într-un  calendar foarte lung în care UE descoperă treptat că prețul intrării Kievului crește progresiv cu scăderea voinței politice în a respecta angajamentele. Rusia va câștiga timp și spațiu de manevră.
2. Ucraina primește o păsuire până în 2014 de la UE care semnalizează lumii întregi că are o capacitate limitată de a elimina politica de justiție selectivă din unele țări candidate. Cazul Timoșenko va fi un model pentru țări ca Turcia, Georgia, Moldova, poate și România și Bulgaria. Adică va prima gândirea pragmatică a unor forțe poltice care prefera să își elimine inamici politici prin întemnițare și generarea unor noi agende pentru UE. Moda de a aresta președinți și premieri bântuie prin această zonă a Europei.  Rusia va câștiga timp și spațiu de manevră.
3. Nesemnarea acordului și înghețarea relațiilor cu Ucraina. Rusia va câștiga timp și spațiu de manevră.
Dacă ținem seama de poziția UE exprimată în 18 noiembrie: ”There is no place for plan B in EU thinking,” Linkevicius said.” atunci se pare că Bruxellesul preferă să ia în calcul doar 2 scenarii: semnarea sau nesemnarea acordului de către Ucraina.
Din punctul meu de vedere șansele ca Ucraina să nu semneze sunt mai mari de 50 %.