Acordul de NEparteneriat România – UE 2014-2020

Am citit bucuros știrea hotnews Documentul oficial: Ministerul Fondurilor a publicat strategia Romaniei pentru fondurile europene. Ce vrea Romania sa-si ”cumpere” pe banii de la Comisia Europeana. Am strigat yupiiii ! pe balcon, am descărcat documentul strategic al României, am descărcat strategia Cehiei, am descărcat proiectul strategiei Poloniei și mândru nevoie mare mi-am zis: voi scrie cel mai bun studiu comparativ ! 

În forță am trecut la lectura primelor pagini din documente, adică a cuprinsului și aici mi-a murit pasiunea, interesul, m-a luat groaza, cam suntem pierduți, ne ducem în jos cu 3 tone de ciment de mediocritate și lipsă de expertiză. Ministrul Teodorovici habar nu are ce trebuie să facă, ce să ceară, cui să ceară, cu cine să lucreze, nu știe să planifice. Mai nasol este că Ponta nici el nu își dă seama că documentul este o catastrofă. Mai rar așa limbaj de lemn, nou limbaj de lemn psdist care îl face pe premierul Ponta să moară de plăcere, să citeze salivând din noua strategie și să își umilească opozanții politici cu titluri lungi, agramate și semi-docte.

Să vă uitați pe cuprinsul documentului românesc, eu nu trec mai departe cu lectura, vă dau exemple:

1. DEMERSURI PENTRU A ASIGURA CONVERGENȚA CU STRATEGIA EUROPEANĂ PENTRU O
CREȘTERE INTELIGENTĂ, DURABILĂ ȘI FAVORABILĂ INCLUZIUNII, PRECUM ȘI CU SCOPUL
SPECIFIC Al FIECĂRUI FOND, ÎN CONFORMITATE CU OBIECTIVELE TRATATULUI, INCLUSIV ÎN
CEEA CE PRIVEȘTE COEZIUNEA ECONOMICĂ, SOCIALĂ ȘI TERITORIALĂ (ARTICOLUL 14,
ALINEATUL (1), LITERA (A) DIN REGULAMENTUL PRIVIND DISPOZIȚIILE COMUNE) ……………..6

3. ABORDARE INTEGRATĂ A DEZVOLTĂRII TERITORIALE SUSȚINUTĂ DE FESI SAU UN
REZUMAT AL ABORDĂRILOR INTEGRATE PRIVIND DEZVOLTAREA TERITORIALĂ, BAZAT PE
CONȚINUTUL PROGRAMELOR [ARTICOLUL 14 ALINEATUL (2) LITERA (A) RDC] ………………..157

3.1.5 ABORDAREA INTEGRATĂ ÎN SOLUȚIONAREA NEVOILOR SPECIFICE ZONELOR
GEOGRAFICE CELE MAI AFECTATE DE SĂRĂCIE SAU ALE GRUPURILOR-ȚINTĂ CU CEL MAI
ÎNALT RISC DE DISCRIMINARE SAU DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ, ÎN SPECIAL CU PRIVIRE LA
COMUNITĂȚILE MARGINALIZATE, PERSOANELE CU HANDICAP, ȘOMERII CU O PERIOADA
MARE DE INACTIVITATE ȘI TINERII CARE NU SUNT ÎNCADRAȚI ÎN MUNCĂ SAU ÎN VREO
FORMĂ DE INSTRUIRE. ……………………………………………………………………………………………………….169

4.1. ANALIZA SISTEMELOR ACTUALE DE SCHIMB DE DATE ELECTRONICE ȘI REZUMATUL
ACȚIUNILOR PLANIFICATE PENTRU A PERMITE ÎN MOD GRADUAL TOATE SCHIMBURILE DE
INFORMAȚII ÎNTRE BENEFICIARI ȘI AUTORITĂȚILE RESPONSABILE PENTRU GESTIONAREA ȘI
CONTROLUL PROGRAMELOR DESFĂȘURATE PRIN SCHIMB DE DATE ELECTRONICE …………..173

Strategia României, după capitolul 4.1, se termină brusc, nu există listă de figuri, listă de tabele, anexe.

Cum este la cehi, documentul AICI : 

TABLE OF CONTENTS
INTRODUCTION …………………………………………………………………………………………………………… 5
THE PROCESS OF PREPARATION FOR THE 2014-2020 PROGRAMMING PERIOD AND THE PARTNERSHIP AGREEMENT …………… 5
1 ENSURING ALIGNMENT WITH THE EUROPE 2020 STRATEGY ………………………………………….. 9
1.1 ANALYSIS OF DISPARITIES, DEVELOPMENT NEEDS AND GROWTH POTENTIAL…………………… 9
Initial macroeconomic situation of the Czech Republic ………………………………………………………. 9
1.1.1 Competitiveness of the economy ……………………………………………………………………………… 23
1.1.1.1 Labour market …………………………………………………………………………………………………….. 23
1.1.1.2 Education …………………………………………………………………………………………………………… 28
1.1.1.3 Research and innovation system …………………………………………………………………………. 36
1.1.1.4 Competitive enterprises ……………………………………………………………………………………… 43
1.1.2 Infrastructure ……………………………………………………………………………………………………….. 53
1.1.2.1 ICT infrastructure………………………………………………………………………………………………… 59
1.1.2.2 Energy infrastructure …………………………………………………………………………………………. 61

Nu mai pun si de la polonezi, de la ei vă prezint cum au PLANIFICAT întreg procesul de elaborare a strategiei 2014-2020:

Sursa aici 

În concluzie nu îmi vine să mai citesc un document făcut de un grup de birocrați, în guvern nu are cine să scrie un document strategic.

BaniPierduți mimează dezbaterea publică

La Colțul Strazii încearcă să dreagă busuiocul ofilit de cei de la BaniPierduti.

Încă o dată, Ministerul Finanțelor mimează dezbaterea publică

Ovidiu,
Cei de la Banipierduti ar fi trebuit ca pe 31 iulie sa trimita un protest, poate ca pe 1 mai ar fi trebuit sa trimita o solicitare de dezbatere/consultare/etc. Daca cei de la banipierduti tot se dau experti in probleme de monitorizare ar fi pus presiune publica de mai mult timp, preventiv. In realitate ”remarcabila româncă” Elena Calistru (http://romania.usembassy.gov/policy/map/elena-calistru.html) cu știință sau fără, doar ridica niste minigi guvernului ca de ….busuiocul trebuie dres tot cu ongisti.
Nu este doar vina Ministerului de Finante, ei așa fac de cand (ne) stim. Dar e prea de tot cu Elene Calistru si compania, daca banipierduti ar fi facut vreo 3 luni campanie incepand din aprilie si Ministerul ar fi venit tot in 8 august cu dezbaterea aș mai fi zis, dar așa, o actiune firavă, simbolică care mai atrage niste și naivi este prea de tot.

Asta doar ca sa isi justifice niste bani, au pus anuntul pe banipierduti fara alte explicatii, fara posibilitatea sa comentezi altfel decât prin Facebook module (!?), in realitate l-au pus pe net doar ca asa scrie la aplicatia pentru finantare, ca trebuie sa pui pe net anuntul de eveniment ca sa primeasti bani.

Apropo cine le finanteaza celor de la banipierduti ”evenimentul” cu Ministerul Finantelor din 8 august ? Mă astept la transparenta din partea aparatorilor transparentei in Romania, remarcabili romani….

Fraților. ia mergeți voi acasă.

Coșul de miercuri

Bilanțul de un an al guvernării USL
– Situația: nu poate fi considerat un bilanț normal, cred că am avut doar un simplă tranziție spre o viitoare guvernare USL. Am avut momentul suspendare 2012 de conflict politic și momentul de început al politicii economice USL în 2013. Pentru moment, 75 % din deciziile economice au fost cele programate cu Banca Mondială și UE ca o moștenire de tranziție de la guvernele Boc și MRU restul de 25 % le aparțin.
-Perspectiva: probabil că adevăratul bilanț al primului an de guvernare USL va fi în toamnă, până atunci va fi consfințită ruptura (înghețarea colaborării) cu Banca Mondială și vor apare primele divergențe majore economice între București și Bruxelles pe noile reglementări în special financiare.
– Concluzie: Victor Ponta și Crin Antonescu au avut dreptate. Primul a declarat că acum începe greul, al doilea că este destul de mulțumit de guvernare dar preferă o atitudine prudentă. Nici nu prea aveau ce să spună, probabil vor aștepta niște evaluări externe pe care să le invoce.

 

 
Armata Română și posturile din comandamentele NATO
Am citit știrea aceasta:  PNL il inteapa pe Dusa: ”Armata romana nu este in stare sa ocupe posturile NATO care ii sunt oferite…
Din pricina lipsei fondurilor necesare, brava armată română nu este în stare nici măcar să ocupe posturile NATO care îi sunt oferite, afirmă deputatul liberal George Scutaru, într-o declarație politică.
”Prezenţa militarilor români în structurile NATO este inferioară posturilor alocate ţării noastre în urma negocierilor avute la nivelul Alianţei. Nerezolvarea acestei probleme poate avea ca rezultat periclitarea imaginii României ca aliat. Un exemplu în acest sens este cel de la baza aeriană de la Geilenkirchen, unde operează avioane AWACS, în care, deşi avem alocate cinci posturi, ocupăm doar trei. Acelaşi lucru se întâmplă şi la Comandamentul Operaţional Întrunit de la Brunssum, unde avem alocate şapte posturi, dar ocupăm trei. Situaţii similare există şi în alte zone de responsabilitate NATO. Este vorba de posturi în structuri multinaţionale ale Alianţei, negociate şi asumate de România. Militarii noştri îndeplinesc nişte misiuni împreună cu colegi din alte state NATO, iar dacă de la noi lipsesc patru din şapte persoane înseamnă că misiunile celor absenţi trebuie îndeplinite de militarii din alte ţări. Această situaţie ridică semne de întrebare asupra seriozităţii noastre, mai ales că vorbim de angajamente asumate. Motivul absenţelor noastre îl constituie lipsa banilor. Este păcat ca o imagine pe care România şi-a construit-o cu greu şi îndelung, chiar şi cu pierderi umane, să fie ştirbită pentru că uneori nu ştim să ne stabilim nişte priorităţi sau fiindcă nişte birocraţi angajaţi prin ministere cred că vor fi decoraţi dacă fac economii tăind din posturile pe care le avem la NATO”, precizează George Scutaru. (R.G.)
 
Nu mă mai miră stilul grețos de mincinos al unor parlamentari cu pretenții de experți în probleme de apărare și NATO. George Scutaru știa foarte bine că de ani de zile nu putem ocupa toate posturile militare din comandamentele NATO. În plus, Scutaru manipulează grosolan problema bugetului, nu este vorba doar de lipsa banilor, este vorba de lipsa unei minime strategii de planificare.
În realitate ne lipsesc banii dar, ce este și mai grav, mai lipsesc două lucruri: motivația profesională (nu intru în detalii doar precizez că mulți ofițeri buni preferă să rămână pe funcțiile din țară) și lipsa unor competențe ( în realitate nu mai stăm bine nici la engleză și nici la pregătire, competențe, cei mai buni părăsesc sistemul militar iar MApN ascunde cu grijă hemoragia de ofițeri care pleacă). 
După ce ani de zile Scutaru și restul liberalilor din Parlament au blocat tot ce se putea bloca în materie de reformă în Armată pe motiv că Armata este controlată de Traian Băsescu, după ce au cauționat aventura retragerii peste noapte a României din Irak, după ce au creat o criză internă înainte de organizarea Summitului NATO de la București, liberalii devin brusc interesați de soarta posturilor noatre de la NATO.
Să nu uităm că aceelași liberal George Scutaru a stat bine mersi în Comisia de apărare cu doi foști șefi de SMG condamnați penal și nu am auzit măcar o luare de poziție din partea lui, un strigăt de indignare, o comunicare în Parlament pe această temă.
Ce reacții au fost? au fost pe măsura dezastruoasei situații din Comisia de apărare din Parlamentul Nulităților.
Ion Mocioalcă, alt expert (un articol interesant aici) șeful Comisiei de apărare a declarat la B 1 TV că ”asta este problema ministerului și nu a Comisiei, că Scutaru a făcut doar o declarație politică”. Altceva nu știa, nu a înțeles subiectul și a lăsat cea mai jalnică impresie. Probabil este pus acolo să afle primul când apar caietele de sarcinii cu licitații la Armată, ce stocuri mai pot fi achiziționate și pe unde se retrocedează terenurile fostelor unități militare.
Mircea Dușa, alt expert, a fost de o incompetență crasă, a declarat senin tot la B1 TV că ”nu avem de ce să ocupăm toate posturile, unele sunt doar posturi funcționărești” și a lăsat voalat să se înțeleagă cum că reacția lui Scutaru ar fi legată de o anchetă făcută la ordinul ministrului privind un contract al Armatei cu o firmă din Buzău care ar avea legături cu George Scutaru.
Vedeți cum se închide cercul, un cerc în care ofițerul român este lăsat pe afară dacă nu învață rapid lecția servilismului politic. 

 

Viitorul diplomației europene

Vă recomand trei materiale scrise de experți de la the Netherlands Institute of International Relations “Clingendael” privind viitorul diplomației.

Octombrie 2012 – Futures for Diplomacy: Integrative Diplomacy in the 21st Century by Jan Melissen, Shaun Riordan, Paul Sharp en Brian Hocking

Martie 2013 – Whither Foreign Ministries in a Post-Western World? by Brian Hocking, Jan Melissen, Shaun Riordan, Paul Sharp.

We recommend foreign ministries:
– Drive innovation in the development and management of delivery and knowledge networks, home and abroad, within and without government.
– Influence policy through ensuring that these networks map the objectives of international strategy.
– In a post-western world of fragmenting rule sets and contested values, serve as the GPS both to government and society as a whole.
– Provide the 4-dimensional vision that will ensure coherence over time and across geography.

Septembrie 2012 Two Cheers for Public Diplomacy and Place Branding By Peter van Ham

Both public diplomacy and place branding use social power by uploading (new) norms and values, and occasionally pushing for (new) standards and rules.[1] Today, even International Organizations such as the European Union, the United Nations and NATO are conscious of their brand, as are NGO’s, universities, and media. Place branding is inherently part of the constructivist paradigm, since it builds on the understanding that territorial actors have considerable agency in shaping their place and role in international politics.[2] States c.s. use place branding to affect, even modify, their reputation by similar means and processes as commercial brands. Since social power is the ability to set standards and determine what is normal and desirable, the relevance of public diplomacy and place branding as a phenomenon in international politics should be evident.