Avem guvern nou dar și noi probleme

După cum au mers treburile ieri la investirea noului guvern, am impresia că nu vom avea un guvern de tranziție ci mai degrabă un guvern de sacrificiu.

Altă impresie lăsată, chiar mai îngrijorătoare, este că ne îndreptăm spre o luptă politică mutată din Parlament în alte zone. Evident, ca şi pe vremea lui Băsescu şi Iohannis va fi ţinta unui embargou instituţional şi parlamentar. Izolarea preşedintelui va fi obiectivul cel mai important. Aşa că Iohannis va fi obligat să joace pe alte direcţii.   Primele pe listă: social media, spaţiul public şi instituţii. Cu un Parlament dominat lejer de PSD-ALDE, cred că deja se lucrează la cel puţin două variante de a compensa slaba prestaţie a PNL.Dar întâi, cine lucrează ? Oamenii Preşedintelui Iohannis. Care preşedinte nu va fi mulţumit cu frontul care va fi deschis de actualul PNL, mai are nevoie şi de noi iniţiative, venite din sfera extra-parlamentară. Un fel de nouă agendă generată de organizaţii şi asociaţii. Până acum rețeaua de asociații agreată promova mai mult imaginea Preşedintelui şi prelua mesajele Cotroceniului. Acum reţeaua va fi extinsă şi spre grupuri de interesecu cu arii mai mari de acíune şi care vor urmări generarea permanentă de presiuni pe Guvern.

Şi, a doua direcţie, apariţia a 1-2 partide noi. Partidul lui Marian Munteanu, un fel de produs media marca Realitatea nu a dat rezultate, probabil va fi înlocuit cu un partid mai Cioloş -friendly şi un altul probabil mai aproape de grupurile-ţintă din Transilvania. În spaţiul public probabil că se va paria pe relaţia tineret- societate civilă, un cadru societal  care să  ofere soluţii de mobilizare.

Teoretic probabil că sună bine ca să existe mai multă atitudine şi mobilizare care să fie fructificată şi politic de partide care se vor opune PSD-ALDE. O problemă rămâne însă, toată cosntrucţia şi strategia depinde de tonul pe care îl va da Preşedintele. Dacă preşedintele speră că va mai apare o „mare emoţie tip Colectiv” atunci nu a învăţat nimic. Dacă va încerca să felieze relaţia cu PSDul în mici negocieri pe teme limitate şi va folosi pentru asta presiunea „noii opoziţii din stradă” atunci iar nu a învăţat prea multe.

Concluzia ar fi una: anumite pălării politice sunt prea mari.

Guvernul tehnocrat

Ce se întâmplă acum cu guvernul Cioloş conduce la câteva lecţii:

  1. Dacian Cioloş nu a înţeles nimic din evoluţia guvernului MRU.

  2. Dacian Cioloş nu a înţeles că un guvern tehnocrat trebuie să comunice altfel decât un guvern politic.

  3. Dacian Cioloş nu a înţeles că, spre deosebire de partide, un guvern tehnocrat indiferent cât de performant este nu are aceleaşi resurse şi căi  pentru a valorifica rezultatele în interesul guvernării.

  4. Dacian Cioloş a uitat proverbul „Oaia se duce la scai, nu scaiul la oaie”.

Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic – un minister de mâna a 2-a ?

Am fost curios să văd cum este tratat noul minister  pentru Consultare Publică și Dialog Civic de către restul ministerelor din Guvern așa că m-am uitat nu peste mesajele optimiste și încurajatoare de pe Facebook ci la pozele făcute în timpul ședințelor bilaterale. Am dorit să văd dacă noul ministru, Violeta Alexandru, o persoană energică și cu inițiative foarte bune, este tratat normal. Adică dacă ministrul Alexandru vine la un coleg ministru din Guvern atunci ministrul gazdă, în mod normal, ar trebui să stea pe timpul ședinței de lucru cu vizitatorul de la Consultare publică și să lucreze împreună și chestia asta să se vadă și în poze. Am făcut bilanțul vizitelor efectuate de ministrul Alexandru și situația cu prezența minștrilor vizitați, dacă au  fost prezenți sau nu.

Din 13 vizite, doar în 5 (cinci) cazuri miniștrii omologi au acordat o atenție serioasă ședințelor de lucru. Este mult ? este puțin ? Cred că puțin, pentru o primă vizită de lucru. Ce semnificație are ? Noul ministru se impune greu, dar progresează. Este cam greu acum și cam devreme să estimăm dacă ministrul Alexandru va reuși să impună ceva din noul stil de lucru în cultura ministerelor însă putem spune că a reușit să folosească aproape la maxim momentul lansării noului guvern. După primele trei luni, de acomodare, trebuie să vedem cu ce inițiative va veni noul ministru pentru a menține momentul și pentru a consolida un model de lucru cooperativ și nu unul administrativ-de control ( ultimul model ca tendință în discursul ministrului Alexandru se observă în interviul de la ziare.ro unde ia la rost prefecturile pe clasamente, un stil care este distinct de modul aceluiași ministru când discută cu ministerele).

Alexandru

Foto: Violeta Alexandru, ministru MCPDC și Ciprian Bucur, minstru delegat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul. Foto credit: MCPDC

În concluzie, noul minister și noul ministru se confruntă cu reticența celorlați miniștri care se percep ca fiind într-o categorie superioară, categoria ministerelor care contează politic, față de categoria ministerelor administrativ-funcționale din aparatul premierului Cioloș și care nu au un cuvânt de spus în deciziile guvernului. Cu această mentalitate are de luptat Violeta Alexandru. În plus, același ministru, mai are de luptat cu clivajul aproape ”clasic” dintre tehnocrat și ONG-ist.

Mai jos aveți situația prezențelor (DA) și absențelor (NU) pe ministere în timpul vizitelor de lucru organizate de Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic.

1. Ministerul Agriculturii – Nu

2. Ministerul Finanțelor – Nu

3. Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Personelor Vârstnice – Nu

4. Ministerul Sănătății – Nu

5. Departamentul pentru Relația cu Parlamentul – Da

6. Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni – Da

7. Ministerul Afacerilor Externe – Nu

8. Ministerul Apararii Nationale – Da

9. Ministerul Fondurilor Europene – Da

10. Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice – Nu

11. Ministerul Economiei – Nu

12. Ministerul Transporturilor -Da

13. Ministerul Justiției – Nu

 

Programul de guvernare

Sper ca documentul de pe stiri pe surse care se intituleaza Program de guvernare are foi lipsa sau este o glumă.
Un exemplu.
p. 3 Priorități : 7. Revizuirea si prioritizarea proiectelor de investiții (inclusiv pentru infrastructură) în scopul creări de locuri de muncă și a creșterii productivității. ”

De aici reiese că infrastructura este și ea pe acolo, între paranteze, dar nu prioritară. Confirmarea că infrastructura nu va fi o prioritate pentru guvernul Ciolos o găsim la pagina cu Planul de măsuri care pagină ar trebui să identifice pașii concreți în acesti sector. Ce avem scris acolo este o glumă proastă.

p. 11 Transporturi si infrastructură: ”Valorificarea pozitiei geografice a Romaniei si transformarea tarii intr-un nod logistic regional.”
Ciolos mai avea sa spuna ca vrea drumuri multe, drepte si fara gropi.
Tot capitolul economic nu are nici macar o singură țintă economica cuantificabilă, un indicator ceva, o țintă mai usor de evaluat, totul este foarte vag.
La Capitolul Apărare guvernul Ciolos stă cel mai prost, dacă documentul preluat de stiri pe surse este complet si nu este o făcătură, atunci putem spune că Apărarea nu este o prioritate pentru Ciolos. De fapt nu există un capitol cu denumirea ”Aparare natională”, mai mult, nici macar la capitolul finante nu se aminteste anagajamentul politic privind pactul pentru finantare cu 2 % in urmatorii ani. Probabil că scoaterea Apărarii nationale din lista de prioritati a guvernului este o decizie sustinuta de PNL si se va confirma in proiectul de buget sustinut de Dacian Ciolos. Cu Motoc la aparare nu ma astept sa se bată noul ministru pentru bugetul militar dacă nici măcar nu a fost in stare scrie cateva masuri prioritare.