Falsa lepădare de PSD

Aseară domnul preşedinte Iohannis ne-a demonstrat că are o modalitate aparte, ca să nu zic ciudată, de a explica poporului propriile decizii.

După ce a primit jurămintele de la membrii guvernului a început să îi facă cu ou şi cu oţet. Ba că psdiştii au băgat ţara  în criză, bă că nu ştiu să guverneze,ba că ţopăie pe finanaţele dar mai ales pe impozitele şi taxele românilor.

Treaba asta nu mă încălzeşte cu nimic. Or fi fost niște exprimări mai dure dar noi le ştiam deja, ne vinde castraveţi, platitudini.

Mult mai interesant ar fi fost ca președintele Iohannis să fi spus românilor de ce totuși a acceptat guvernul Tudose, fără nici măcar să se uite atent la anumite nominalizări.

Critica asta apăsată lansata de preşedinte nu poate să abată atenţia românilor de la responsabilitatea lui Iohannis, pentru cî preşedintele ştia în ce condiţii nominalizează Liviu Dragnea viitorii premieri.

Sigur că în spatele desemnării stă un compromis făcut de Iohannis cu PSD, problema este că aranjamentele vor fi respectate de Iohannis şi de PSD, însă criza guvernamentală tot va veni.

Iar a doua criză va fi răspunderea lui Iohannis pentru că de data asta el a ştiut, dar a preferat compromisul cu PSD.

Era posibil ca președintele să nu facă compromis dar să lase majoritatea PSD-ALDE să ofere un premier bun ? Evident nu.

Iohannis avea de ales intre:

  • compromis dar cu sanse ca pe termen scurt să avem criză.

  • sa forteze un guvern minoritar dar cu sanse ca pe termen scurt sa avem criză.

  • să forteze alegeri anticipate dar cu sanse ca PSD sa isi pastreze pozitia dominanta.

Pe scut Iohannis avea de ales intre o criza pe termen scurt sau alegeri anticipate. Ar fi fost alegerile anticipate o criză ? Poate că da, dar întrebarea este daca nu cumva ar fi fost o criză mult mai mica decât o criză tip Grindeanu dat jos cu moţiune de cenzură a propriului partid ?

Noua extragere LOTO PSD

Situaţia de astăzi pare un episod de extrageri de la Loterie, nu sunt 49 de bile dar sunt vreo 8-9 candidaţi, nu se extrag 6 bile ci doar una. Ca si bila Grindeanu si bila nouă va fi una ca își va schimba şi culoarea şi numărul. Minunea nu va ţine prea mult.

Președintele Iohannis ar putea să valorifice capitalul primit din extern şi să vină cu o noua bila, bila 50, care să fie, chipurile, cea mai rotundă bilă de pe glob, în toate culorile şi cu toate numerele, dar tot degeaba. Parlamentul numără doar bilele din urnă.

Partea proastă în toată această şaradă politică este că nu avem bile căştigătoare, numele vehiculate sunt mult prea departe de o minimă experienţă de guvernare care să fi lăsat ceva urme de buna guvernare. Hai să spunem că dacă ar fi fost Dragnea, adică liderul partidului, nominalizat pentru şefia guvernului, am fi putut măcar discuta de un maxim de responsabilitate politică. Nu este cazul, așa că ne mulțumim să facem pronosticuri pe seama unor executanţi.

Președintele Iohannis, când va alege, ar trebui să nu încerce să ne demonstreze că PSD nu poate să ofere un premier, asta o ştiam şi noi. Să se gândească că eșecul guvernării PSD în 2017 este şi eșecul României şi nu poate fi doar o oportunitate făcută cadou opoziției.

Acum care sunt categoriile de candidaţi de la Loteria PSD.

Categoria 1 – Psdişti din administraţia locală legaţi direct de Dragnea.

Categoria 2 – Psdişti cu spijin de la baronii locali PSD aliaţi cu Dragnea.

Categoria 3 – Psdişti de nivel administrativ bine ancoraţi în „sistem”, recrutaţi de PSD direct din instituţiile de forţă sau cu gir de la instituţii de forţă, bine verificaţi şi trecuţi prin protecţia contra-informativă a partidului.

Bila câştigătoare propusă de Dragnea la Cotroceni ?

Estimarea mea este că va fi o bilă sprijinită de baronii locali PSD

Referendumul, hârtia de turnesol a politicului

Eu susțin ideea blocării acestor ordonanțe foarte nocive pentru justiție şi pentru cetățeni cu o condiție, să nu punem pe butuci tot statul, adică cu prețul blocării unor instituții. O spirală a escaladării se naşte acum. Președintele Iohannis vrea un referendum, atunci şi Dragnea vrea și el două referendumuri  şi tot aşa, apar tabere şi baricade prin şi între instituții.

Şi, după o vreme,vom uita de unde am plecat, conflictul va fi dus la alt nivel.

Referendumul este o hârtie de turnesol pentru politicul din România.

Când o forță politică sau exponent apelează la acest instrument atunci se confirmă trei chestiuni:

  1. Că nici măcar la nivelul valorilor nu mai există un numitor comun în politica românească.

  2. Că politicienii români nici măcar nu mai pot mima un efort de negociere sau compromis.

  3. Că politicul din România nu mai are resurse de a fi constructiv şi începe să devină disfuncțional.

Cum stăm ?

Indiferent de deznodământul referendumului, majoritatea PSD-ALDE va continua să erodeze progresul din justiție prin diferite canale. Modelul polonez oferă celor din PSD-ALDE un exemplu de prelungire şi menţinere a strategiei pentru cel puțin 2 ani de acum încolo.

USR se conturează în contextul actualului conflict ca viitor partid prezidențial şi va avea de câştigat susţinere în detrimentul PNL, susținere pedalând pe tema referendumului. PNL etse prea obosit ca să mai fie locomotivă pentru încă o campanie, ce se anunță dură.

Președintele Iohannis probabil că a conștientizat implicațiile. După victoria PSD, cu sau fără conflictul cu PSD, perspectiva izolării ar fi fost aceeași. Încă din pre-campanie era clar că problema amnistiei şi grațierii urma să fie prioritară dar nu avea ce face. Singura soluție era să internaționalizeze  această temă cu riscurile asociate. Un alt referendum românesc contemplat de la Bruxelles va plasa România oricum în grupa statelor problemă. Referendumul din Romania va veni după o serie neagră de consultări naţionale: referendum eșuat în Ungaria, Brexit şi referendumul eșuat din Italia. Riscul major ar fi ca să avem un referendum eșuat şi în România şi care va fi perceput că un vot anti -european.

Aruncatul SRI-ului peste gard devine sport naţional

Am urmărit conferinţa preşedintelui Iohannis. Mai slab discurs nu am auzit. A venit cu partea lui de adevăr, adică ne-a spus ce ar trebui să facă alte instituţii. „Fraţilor, eu l-am convins să plece, i-am dat pensia şi nu l-am degradat, am muşamalizat tot ce trebuia muşamalizat, acum e treaba voastră. Parlamentul să facă, Parlamentul să dreagă, Comisia SRI să facă, Comisia SRI să dreagă. Hai să ne apucăm de legi, că de astea avem nevoie, nu ne mai interesează subiectul Coldea şi nici cine din partea politică a dansat cu el ani de zile. Hai că avem treabă, pa, eu vă las !”

Degeaba vom avea legi noi despre SRI dacă de fapt totul va merge ca şi până acum. Adică se negociază la vila din Cheia, în CSATul nereformat, în comisii de control SRI pline de patroni de SRLuri, în grupuri de lucru cu birocraţi incompetenţi sau clientelă politică.

Domnul președinte este destul de înalt, nu cred ar mai trebui să se mai așeze pe încă 12 legi noi privind SRI doar ca să pară și mai înalt.

Ce să facem cu legile când cultura noastră de securitate se rezumă la loialitatea de clan pentru că de partide nu mai putem vorbi de ani de zile.

Poate ar fi fost bine pentru imaginea ţării, a politicienilor şi a SRIului ca domnul preşedinte să treacă în rezervă şi nişte politiceni. Să se întrebe, dacă are curaj, că văd că îi place să vorbească despre politizarea SRIului, cum să vorbeşti tu şef de stat despre politizare şi să nu arăţi cu degetul politcieni şi partidele politice care sunt vinovate de această stare de fapt ?

Poate ar fi fost bine să ne spună dacă CSATul, pe care domnul Iohannis îl păstoreşte, a ştiut sau nu de ancheta internă a SRI din 2015.

Poate ar fi fost bine să ne spună ce vrea să facă el ca preşedinte cu un SRI făcut praf şi cu un SIE care nu are director ?