Onor Domnul Cioloş Subject: dezinfectanţii

CC Onor Domnul Dacian Cioloş,
o mica sugestie, pana va lamureste domnu ministrul al Sanatatii cum e realizarea unui laborator acreditat pentru biocide in Romania eu zic sa cereti o evaluare a activitaţii Comisiei naţionale pentru produse biocide.

Sa vedeti daca onor Comisia a realizat ceva din obiectivele si sarcinile prevăzute in Hotărârea nr. 617/2014 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide

Mai ales prevederile din:
” Art. 1.
Prezenta hotărâre stabileşte cadrul instituţional, precum şi măsurile necesare pentru aplicarea directă a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, astfel cum a fost modificat şi completat prin regulamentele delegate (UE) nr. 736/2013 al Comisiei din 17 mai 2013 în ceea ce priveşte durata programului de lucru pentru examinarea substanţelor active biocide existente şi nr. 837/2013 al Comisiei din 25 iunie 2013 în ceea ce priveşte cerinţele de informare pentru autorizarea produselor biocide, precum şi prin Regulamentul (UE) nr. 334/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2014 în ceea ce priveşte anumite condiţii de acces pe piaţă, denumit în continuare Regulament. „

Sa nu uit! vedeti ca exista in Romania un „ORDIN privind procedura de avizare a produselor biocide care sunt plasate pe piaţă pe teritoriul României
Mai va uitati prin el, mai cititi regulamentele europene, mai puneti niste intrebari, eventual cereti dosare de avizare si vedeti cine ce a avizat, ce experti au lucrat pe anumite dosare, chestii daste.

Domnule Ponta, vă doresc multă sănătate

Domnul premier Victor Ponta a declarat:
Ideea e urmatoarea: niciodata cineva care nu are venituri peste medie nu se duce la privat, pentru ca nu are cei 6.000 de lei diferenta. Si atunci, ca sa le explic ultracapitalistilor, saracul finanteaza cei 1.500 de lei pentru bogat, dar niciodata nu beneficiaza de acel serviciu, pentru ca nu va merge intr-un spital privat pentru o nastere sau o interventie usoara. Cele mai grele interventii si cele mai costisitoare se fac in spitalele publice. hotnews.ro
Îi doresc multă sănătate domnului premier Victor Ponta și familiei domniei sale, să nu ajungă vreodată în situația unor familii cu venituri sub medie care, disperate, ajung să plătească mult mai mulți bani decât le permite venitul.
Săracul finațează cei 1500 de lei pentru un bogat care dă 10000 de lei la un spital privat, care spital privat va plăti impozit pe profit la Ministerul Finanțelor condus de domnul Ponta sau alt premier care (pentru că s-a adăpat direct de la fântâna științei economice a lui Stiglitz, cu care s-a întâlnit personal și pentru că fost convins de  fonfănelile ministrului sănătății) decide să INVESTEASCĂ (citiți ARUNCE PE FEREASTRĂ) acest venit al statului din impozitul pe profit al unor spitale private în proiecte falimentare din Ministerul Sănătății.
Observ un lucru îngrijorător, se bate șaua pe medicina de urgență, este noua modă Arafat, în condițiile în care 99,95 % dintre BOLNAVII României ajung pe propriile picioare la spital, unii bolnavi cronici merg ANI DE ZILE (deci nu în regim de urgență), alții așteaptă pe un pat de spital să decidă șeful de secție când să îl opereze. Dacă dă mai mult, îl operează mai repede, dacă nu dă, nu îl operează, dar, evident, spune Victor Ponta:”Cele mai grele interventii si cele mai costisitoare se fac in spitalele publice.” acolo unde și mor cei mai mulți dintre pacienți.
Indiferent de ce vrea sau face domnul Ponta, aceste spitale private vor rezista și vor concura spitalele publice, doar să nu fie naționalizate, chestie care va fi pusă pe tapet, la o adică.
Nici după 89 trecerea la economia de piață nu a fost ajutată de guvernele Iliescu, privații nu au fost stimulați și ajutați cu bani, nici acum spitalele private nu vor fi ajutate să se dezvolte în schimb se prelungește agonia unui sector strategic.
Nu veți găsi în mintea unora ca Victor Ponta sau Nicolaescu ideea de parteneriat public-privat în sectorul medical, obsesia lor este să nu plece banii din CNAS pentru că o asemenea pușculiță politică le este la îndemână și este mai presus de prioritățile medicale.
Posturi similare:
Proiectul Legii sănătății, contribuția mea la dezbatere
Hai cu SMURD-ul la urgență !
La spital, că la bal…
Criza vine oricum, important este să ai un plan.
Cum se face un audit?

 

Proiectul Legii sănătății, contribuția mea la dezbatere

Postez și eu câteva observații la proiectul Legii sănătății. După ce citiți să vă aduceți aminte și ce am scris aici: Criza vine oricum, important este să ai un plan și Cum se face un audit?
SECŢIUNEA 2

Utilizarea şi administrarea Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

Art. 192

(1) Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate se repartizează de catre CNAS asigurătorilor de sănătate pe baza unei metodologii şi a criteriilor elaborate de CNAS şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Obs: Nu se spune nimic legat de corelarea între procesul de repartizare și strategia pe termen lung din domeniul sănătații, obiectivele din programul de guvernare. Criteriile trebuie supervizate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor împreună cu Comisia de specialitate din Parlament și să facă obiectul unei legi speciale. Metodologia se poate elabora după.

(2) Formula de egalizare a riscurilor ex ante reprezintă formula de repartizare a fondurilor care va fi stabilită în condiţiile alin. (1) pe baza următoarelor date minimale: vârsta, sexul asiguraţilor, mediul de rezidenţă şi profilul de morbiditate al acestora.

Obs: nu trebuie exclus criteriul profesional.

(3) Sumele colectate în condiţiile art.192 alin. (2) se utilizează pentru:o cotă de 93% se distribuie direct asigurătorilor de sănătate, conform contractelor încheiate cu CNAS, pentru plata serviciilor medicale inclusiv a celor acordate în baza documentelor internaţionale cu parteneri în domeniul sănătăţii la care România este parte, în condiţiile stabilite prin acordul-cadru, de către asigurătorii de sănătate;

(4) o cotă de 1% se distribuie pentru cheltuielile de administrare, funcţionare şi de capital ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;

(5) o cota de 6% rămâne în contul CNAS, din care: 1% se utilizează pentru constituirea Fondului de rezervă, iar 5% pentru echilibrarea ex post a riscurilor între asiguratorii de sănătate.

(6) Criteriile de alocare a fondului de echilibrare a riscurilor se elaborează de către CNAS cu consultarea Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) şi se aprobă prin ordin comun al preşedintelui CNAS şi al Ministrului Sănătăţii.

(7) CNAS nu poate utiliza şi aloca direct fonduri pentru:

a) investiţii pentru construirea şi consolidarea de unităţi medicale;

b) achiziţionarea de aparatura medicala ;

c) finantarea unor măsuri profilactice şi tratamente instituite obligatoriu prin norme legale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege.

(8) Cheltuielile prevăzute la alin. (5) se pot suporta din bugetul propriu al furnizorilor, de la bugetul autoritatilor adinistratiei publcie locale şi de la bugetul de stat, precum şi din alte surse prevăzute de lege.

(9) Bugetul fondului se aprobă de catre Parlament, la propunerea Guvernului, ca anexă la legea bugetului de stat.

Art. 193

(1) Sumele rămase neutilizate la nivelul CNAS la sfârşitul fiecărui an se reportează în anul următor şi se utilizează pentru destinaţiile prevăzute la art.192 alin. (3) lit.a) . Sumele alocate de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii pentru realizarea programelor naţionale de sănătate cu scop curativ, rămase neutilizate la sfârşitul anului, se virează de CNAS în contul bugetuluidin care au provenit.

Obs: un program de sănătate se întinde pe mai mulți ani, banii trebuie reportați, altfel programele riscă să se blocheaze anual. Prevederea exclude/respinge o viziune pe termen lung în strategia unor progame.

(2) Fondul de rezervă rămas neutilizat la finele anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.

(3) Utilizarea fondului de rezervă se stabileşte prin legile bugetare anuale sau hotărâri ale guvernului.

Obs: Greșeală majoră, utilizarea fondului de rezervă este o politică pe termen lung și trebuie să facă obiectul unei strategii multianuale și a unei legi distincte care să răspundă unor probleme de sistem care pot apărea ciclic dar care nu ar trebui rezolvate ad-hoc pe baza de hotărâri de guvern.

(4) Din disponibilităţile fondului de rezervă şi din excedentele înregistrate de fond din anii precedenţi pot fi constituite depozite la termen la trezoreria statului purtătoare de dobândă, în condiţiile stabilite prin convenţie încheiată între CNAS şi Ministerul Finanţelor Publice.

Obs: Pevederea ar trebui să fie total transparentă, în varianta actuală lasă loc de posibile influențe și evită exercitarea unui control real asupra modului de folosire a banului public.


Am scris aceste observații pentru noi mai mult, altfel sigur că nu contează, din moment ce în echipa de redactare pe domeniul asigurărilor este o persoană despre care au scris mulți, am scris și eu, și care ne oferă motive întemeiate de a conchide că profesionalismul nu este la el acasă în domeniul asigurărilor de sănătate.

Hai cu SMURD-ul la urgență !

Săptămâna a debutat în forță, cu confruntări pătimașe pe tema proiectului Legii sănătății. Încerc să înțeleg atât poziția Guvernului din actualul proiect al Legii sistemului de sănătate (via hotnews.ro) cât și poziția secretarului de stat R. Arafat.
Pot spune că divergența principală este competiția pentru resurse.
Nu repet istoria SMURDului, un proiect unic și atipic, care de la început a avut un dușman, finanțistul, fie el de la autorități locale fie de la autorități centrale. Arafat a reușit, într-un final, să țină foarte mulți pepeni într-o mână și să mulțumească temporar, repet, temporar, orgolii personale și instituționale și a început implementarea unui proiect model dar din afara sistemului de sănătate. El a urmărit și mai mult, să transforme SMURD în coloană vertebrală a sistemului de sănătate din România. Ideea total opusă viziunii clasice ”românești”: pacientul devine important daca și numai daca ajunge la spital. Concluzia: spitalul este pe primul plan. Așa cred, așa am perceput poziția lui Arafat, a pus atâta energie în propriul său proiect că tot ce spunea și făcea avea eticheta SMURD.
Am simplificat poate nepermis dar am convingerea că pot spune că acestea ar fi cele două mentalități care se confruntă.
Ce am găsit eu despre finanțare.
În actualul proiect avem acest capitol:
Cap. 5
Finatarea asistentei medicale de urgenta
Art. 68
(1) Finanţarea structurilor şi serviciilor medicale din cadrul sistemului naţional integrat de
asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat, inclusiv a UPU şi CPU din spitalele omologate de către Ministerul Sănătăţii se face de la bugetul de stat, bugetul autoritatilor locale şi din alte surse in condiţiile legii; criteriile si procedura de omologare sunt stabilite prin ordin al Ministrului Sanatatii
(2) UPU, CPU din structura spitalelor ce nu se incadreza in prevederile de la alineatul (1) sunt finanţate din veniturile spitalului obţinute din contractul cu asiguratorul de sănătate în condiţiile legii. 
Din acest capitol reiese un obiectiv clar: spitalele, indiferent de statut, stat sau privat, vor avea o finanțare reglmentată prin Ministerul Sănătății.
Ce am mai găsit este foarte interesant, un răspuns al Guvernului la o inițaitivă legislativă din noiembrie 2010, depusă la Camera Deputaților privind finanțarea SMURD. Linkul original aici.
Obiectivul principal al acestei inițiative, susținută de deputați de la PSD, PNL, PDL, Grupul Parlamentar Mixt, era includerea bugetului Ministerului Administrației și Internelor între sursele de finanțare ale cheltuielilor pentru medicamente, materiale sanitare și mijloace de intervenție. În plus se prevedea și finanțarea din venituri proprii obținute din contractele proprii cu casele de asigurări.
Răspunsul negativ al Guvernului îl găsiți în motivația de respingere și îl puteți citi mai jos.
Sper că acum este mai clar sau poate nu este așa de clar. Dacă există interes, eu voi mai reveni la subiect să discut ce se poate face ca reforma sistemului dintr-un minister să comunice cu insulele de expertiză din alte ministere.

O lectură instructivă despre cum sa nu devenim prizonierii unor capcane mentale, similare celor de mai sus, găsiți aici. Cartea cu povești de marketing.