Schengen

Îmi aduc aminte că în iunie, a.c. am fost la o discuție ”cu ușile închise” privind perspectiva intrării României în spațiul Schengen. Ce să facem ? cum să facem ? mai facem ? Erau de față și ”factori de resort”, responsabili și experți și de mai sus și de mai jos.

Până la intervenția mea se conturaseră două variante: status quo (rămâne ca acum) sau ne activizăm. Întrebarea mea a fost: dar noi știm ce se va întâmpla cu spațiul Schengen? Nu ar fi mai bine ca, înainte de lua o decizie, să încercăm să estimăm cum va evolua spațiul Schengen în următorii ani ?

Intervenția mea a fost întreruptă vehement de un ”responsabil”, aprig apărător al ideii că ”noi trebuie să intrăm în Schengen nu să ne intereseze nu știu ce studii și prognoze”.

Acum, în septembrie, când planul Juncker este pe tapet și spațiul Schengen va fi pas cu pas, dar  iremediabil, modificat, mă îngrijorează incompetența care mustește prin structurile unde păstorea respectivul ”responsabil.”

 

Despre Schengen, documente, structuri

Recomand un document pentru cei interesați să cunoască mai multe despre Schengen și mai ales partea complicată, nevăzută și tehnică, adică acea parte peste care miniștrii noștrii trec ori cu o mică grimasă înțelegător-superioară (cum declara ministrul Corlățean ”cei de la MAI au și ei micile lor frustrări”) ori cu indiferență (”obiectivele tehnice sunt îndeplinite”).
Council of the European Unon -Schengen Information System versiunea actualizată din 2011 în limba română a documentului lansat în 2009.
Pe pagina Poliției de frontieră din România există un document sinteză Sistemul informatic Schengen nu prea ușor de găsit și care pare să dateze din 2009.
Despre structuri, adică Departamentul Schengen, afaceri europene şi relaţii internaţionale , acesta funcționează în baza Ordinului ministrului Gabriel Berca din 19 aprilie 2012. Ministrul a făcut câțiva pași înainte dar a și omis să rezolve probleme importante.
Pentru moment am o singură observație la actuala structură a Departamentului Schengen din MAI/Politia de frontieră.
Am citit în Ordin Secțiunea a 5-a cu Atribuţiile Serviciului fonduri europene, denumit și Serviciul 5. Nu am informații cum este organizat pe birouri  dar din lista reiese că Serviciul face cam totul: viziune, planificare, programare, evaluare, monitorizare, execuție. Pentru a evita situațiile în care oamenii care aprobă banii sunt subordonați celor care cheltuie banii ar fi bine să se revizuiască acest tip de organizare în care apare un control administrativ peste un sistem de coodonare în cheltuirea banilor. Buna practică ne spune că nu trebuie să amestecăm planificare, bugetare cu programarea și controlul în același departament.  Exemplu:
Art. 32. – Serviciul fonduri europene, denumit în continuare Serviciul 5, este organizat şi funcţionează în cadrul DGAERI ca structură de specialitate şi, în calitate de unitate de coordonare a programelor, îndeplineşte atribuţiile MAI referitoare la accesarea, coordonarea şi monitorizarea implementării programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile pentru structurile MAI în domeniul ordine şi siguranţă publică
O asemenea structură, care, prin profil, este de fapt, o Autoritate de management pentru fonduri structurale așa cum sunt cele pe transporturi, agricultură, etc., nu poate fi subordonată sefului de Departament Schengen, ea poate și trebuie să fie în coodonarea ministrului.

Guvern de serviciu

Nu știu cum va fi cu moțiunea dar, indiferent de rezultat, pot sa spun ce impresii am.
– Chiar dacă rămâne guvernul Ungureanu se vor încetini mult acțiunile acestuia din simplul fapt că presiunea din partea USL este deja foarte mare pe toate structurile guvernamentale.
– Dacă pleacă guvernul Ungureanu, indiferent cine vine, va prelua toate problemele și în special Schengen și MCVul, dar nu le va putea rezolva, septembrie ne va găsi cu lacune la multe capitole. Toate departamentele cu sarcini directe pe Schengen și MCV vor intra pe un pilot automat până după alegerile generale, noile numiri vor fi făcute poate prin ianuarie, februarie 2013 așa că prin mai poate iunie anul viitor vom avea probabil ceva clar pe Schengen și MCV.
– Pentru populație, indiferent cât de protecționist va fi noul guvern, nu se vor înregistra progrese notabile la capitolul calitatea vieții, nu sunt resurse, rectificarea este planificată strategic după alegerile locale așa că doar în septembrie vom putea ști dacă ultimul trimestru va fi altfel decât lunile anterioare.
– Ar mai fi la capitolul efecte negative care vor veni cu sau fără guvernul Ungureanu și stagnarea procesului de atragere și cheltuire a fondurilor europene.
În concluzie, intrăm într-o perioadă cu multe termene și angajamente dar incertă, opoziția declară că este gata chiar a doua zi să preia conducerea dar nu știm prea multe despre ce vor face, doar un program de guvernare scris ar putea lămuri lucrurile. Probabil documentul este scris și tot la fel de probabil că guvernul de serviciu va putea prelua o parte din ideile USL. Ar fi cam singura abordare care ar putea intra la capitolul tranziție politică decentă. În cazul în care  moțiunea trece vom vedea dacă președintele Băsescu va reveni la ideea să îl desemneze pe Victor Ponta ca premier care să formeze viitorul guvern. Pentru moment, acest pas este incert pentru toți.