Parcarea din Piața Universității: 10 lucruri care lipsesc

Fac un experiment, nu am văzut în detaliu Parcarea din Piața Universității așa că pun mai jos o listă de 10 lucruri care PRESUPUN cu destul de multă certitudine că lipsesc din acest proiect deschis cu pompă de primarul Sorin Oprescu. Vă rog să îmi confirmați sau nu care dintre ele se confirmă pe teren, mulțumesc.
În atenția domnului Marius Sperchez, managerul de proiect.
1. Nu are scară de acces în caz că nu merge liftul.
2. Intrările și ieșirile pentru mașini nu au un spațiu de refugiu pentru șoferi sau pasageri în caz de blocaj sau accident.
3. Intrările și ieșirile pentru mașini nu sunt semnalizate pe o rază de minim 150 de metri.
4. Intrările și ieșirile pentru mașini nu au scurgeri pentru apa pluvială.
5. Lipsește biroul de supraveghere, la un număr mare de locuri de parcare trebuie să existe personal specializat pentru parcări urbane.
6. Lipsesc avertizoarele luminoase pe o rază de 300 de metri care să indice numărul de locuri libere.
7. Lipsește trotuarul pentru pietoni în interiorul parcării pentru protecție.
8. Nu există telefon sau alt sistem de alarmare în interiorul parcării.
9. Spațiul minim standard pentru locul de parcare este vizibil micșorat față de regulamentele UE.
10. Nu există toalete publice
PS: nu există cale de acces subterană spre pasajul Universității pentru acces spre Teatru Național, Intercontinental,
Nu există bancomate, hidrante pentru intervențiile pompierilor.
Nu au fost blogări la lansare. 🙂 🙂 🙂 glumesc
Dacă lipsesc 2-3 puncte din lista de 10 atunci trebuie suspendată autorizațiile de funcționare.
Dacă lipsesc 5 atunci se va închide parcarea pentru reamenajare.
Dacă lipsesc mai mult de 5 puncte atunci alte autorități se pot sesiza.
Pentru timpul liber, ca să nu vă plictisiți, vă recomand o lectură :   Europe’s Parking U-Turn: From Accommodation to Regulation

 

Bâldâbâc- parodie barbiliană (cu mici aroganțe)

Visul oricărui primar general al Bucureștilor este să rămână în istorie, unii cu statui, alții su spitale, alții cu parcuri. Oprescu vrea porturi, vapoare și marinari pe bulevardele largi, luminoase și bine îngrijite din urbea noastră. Dar nu știu de ce mai avem nevoie de canal cu apă că tot Sectorul 4 este acum plin de aspersoare. Deci suntem și port și seră și capitală !
De asemenea, edilul-şef a vorbit şi despre oportunitatea finalizării canalului Dunăre-Bucureşti, „un proiect vital pentru Capitală”, pe care Uniunea Europeană „este pregătită să-l introducă pe lista proiectelor prioritare ce urmează a fi cofinanţate”.
În urmă cu o zi, primarul general Sorin Oprescu a declarat, la acelaşi eveniment, că este extrem de important ca Bucureştiul să devină capitală la Dunăre, jucând totodată un rol central în atingerea obiectivelor de cooperare regională ale Uniunii Europene. sursa
Sper că viitorii poeți bucureșteni vor pune în versuri etosul portuar bucureștean, dăltuind peste vremuri scene memorabile. În avanpremieră am scris o parodie care sper să se potrivească locului, rolului și momentului.

Bâldâbâc

La vreo Dunăre turcească,
Pe șes veșted, cu tutun,
La divanul de cătun,
Găvărind cu mult bâzdâc,
Trebuie să înflorească:
Purpuriul,
Crăcănatul
Bâldâbâc

 

Suspendata pân’la soare !
Cu glas galeș, de unsoare,
Ce te-prinde-așa subtil
Doftorind la vre-un fitil,
Fâlfâie, acut, o vorbă,
Le Viena sau la ciorbă…

 

Bâldâbâc, odorul meu,
Dat-n roș, ca un releu,
Într-o zi cu fum și plumb,
Curcubeul lui Columb,
Visul meu, te fac in bleù !
Fii un port măreț, plenar
Și central-european…

 

La jegul urbei de șes
Se adună zoi de ghies
În cele șasă sectoare,
La izmene ; rar, la buzunare !
Bată vorbă pe chitic
Hazul neichii Semantic.

 

Colo, cu Merțane late,
Consultanți de la cetate,
Bancheri, printre semințari,
Curvilii și impresari,
Guri cască când Semanticu
Le ia cu verbul șoricu,

 

Vinde-n hamuri de Zorabi
Cai de mare mici și slabi,

 

Urlă și-n Zelist răsună,
Când Fragmente se-mpreună.

 

Deschideți-vă, ecluze mari !
Vise-aduc, pe doi măgari,
Ca să vând acelor domni
Patru vrăbii din doi pomi,
Să vă sece la atomi;
Reverii cu bastimente,
Iluzii pe abonamente,
Scornire pentru un coltuc
Deschide-te, Bâldâbâc !

 

Să-ți fiu printre dane, un far,
Prins în stânci, nu pe trotuar
La ani buni, când Suleiman,
La Viena făcea han,
Iar Oprescu, vătaf mare,
Ne umple de aspersoare.
Să ne crească la toți, oare ?
Aspersoare, aspesoare….
Avem Băldâbâc la mare!

 

Când noi, a Europei floare,
A Șenghenului stătătoare

 

Dăm cu sâc
Din Bâldâbâc !