Gastronomie rusească

Să nu vă gândiți la gastronomie culinară. Este vorba despre gastronomie politică rusească, adică despre cum a înțeles Rusia sa pregătească primirea ministrului de externe român Titus Corlățean la Moscova.
Deci rețeta
Ingrediente:
– se reaia zvonul lansat de Transnistria prin „Nezavisimaya Gazeta” din octombrie 2012 preluată de moldova.org:
Publicația rusească „Nezavisimaya Gazeta”scrie că poligonul militar din preajma localităţii Bulboaca din raionul Anenii Noi este pregătit pentru a găzdui o bază militară NATO. Sursa citează mai multe declaraţii ale şefului Securităţii de la Tiraspol, Vladislav Finaghin.
Finaghin susţine că în ultimele luni, Chişinăul îşi întăreşte activ efectivul militar cu ajutorul SUA şi României, iar aceste prevederi ar putea fi incluse în noua Constituţie.
– se întărește prezența militară rusească în Transnistria
– se dă un decret transnistrean privind granitele regiunii separatiste.
– se creează panică în Bender.
Etape:
– comuniștii din Moldova pun presiune pe ministrul Apărării din Republica Moldova
– se discută programul de colaborare militară româno-moldovean, se cere blocarea lui.
– Rusia ridică problema unui consulat in Transnistria.
– Ucraina ridică și ea problema unui consulat în Transnistria.
– România nu ridică problema unui consulat în Transnistria.
– Insulele Feroe, Vanuatu și Insula Mare a Brăilei se raliază poziției României, nici aceste state nu vor cere consulat în Transnistria.
Rezultatul cu 2 zile înainte de vizita lui Titus Corlățean la Moscova
1. în weekendul care tocmai a trecut, în Transnistria s-a deplasat oficial ministrul de externe adjunct la Federație Ruse, Grigori Karasin care:
”Deputy Foreign Minister of Russia Grigory Karasin visited Tiraspol at the end of the last week. He expressed apprehensions of the Russian party about „growing harshness” of negotiations between Chisinau and Tiraspol and about paralysis of work of the united control commission (UCC) controlling the situation in the security zone on the Dniester River (area of former hostilities). Karasin emphasized, „UCC is one of the guarantees of real stability for Trans-Dniester Republic…..În context, publicația rusă preia zvonul inițiat în 2012….Such reinforcement of the border frightens the local population, especially against the background of information that there are Romanian servicemen at the Moldovan military training ground in Bulboaca village. The issue of Romanian military presence was raised in the Moldovan parliament too and parliament members from the communist faction asked the authorities what these servicemen were doing there? Meanwhile, people from Trans-Dniester Republic perceive Romanian soldiers at a Moldovan training range as an alarm signal especially because the training range is located over the Dniester River from the unrecognized republic. If we bear in mind that last week Romania and Moldova signed a treaty on military cooperation it is easy to understand the logic of Trans-Dniester residents: having come to the Dniester River, Romanians will not go away from there anymore. People in Bendery where the armed conflict started in 1992 grew especially alarmed. The current situation in the city where there are representatives of Moldovan and Trans-Dniester authorities including the police is far from peaceful.” Nezavisimaya Gazeta, July 08, 2013, p. 7
2. Viitoarea rundă de negocieri 5+2 este compromisă cu sprijinul Federație Ruse.
3. În conferința de presă a celor doi miniștri de externe Lavrov – Corlățean, ministrul rus a declarat că sprijină suveranitate Republicii Moldova, o declarație diplomatică perfect adaptată la campania din presa rusă care are următorul mesaj: Moldova este ocupată militar de NATO și România, deci nu mai este suverană după încheierea acordului militar dintre București și Chișinău, trebuie să apărăm etnicii ruși și, important, etnicii ucraineni, deci Rusia apărăr independența statului moldovean.
Probabil că în spatele ușilor închise Moscova a acuzat direct România că ocupă militar Moldova și că pregătește o ofensivă NATO în Transnistria, dovada fiind frica cetățenilor din Bender care au transmis la Tiraspol ministrului de externe adjunct rus aceste temeri pentru a fi puse pe masa discuțiilor cu minsitrul de externe român.
Finalmente: declarația lui Lavorv privind suveranitatea Moldovei a fost în realitate o acuză indirectă publică, oficială, că România are intenții agresive în vecinătatea apropiată.

 

Politica externă a Rusiei

În contextul vizitei ministrului de externe Titus Corlățean la Moscova am citit o scurtă prezentare a politicii externe rusești scrisă de Serghei Lavrov in International Affairs nr. 3/ 2013. Citatul de mai jos rezumă de fapt dilema rusească: când Moscova urmărește ”limitele naturale” (adică se orientează spre expansiune)  își schimbă statutul/starea, când nu le urmărește (adică se concentrează pe priorități interne), alți actori îi amenință statutul internațional.
Din această dilemă, Rusia nu poate ieși.
Russia’s chief international activity goal is to provide a favorable external environment for an economic upturn, putting the economy on an innovative footing, and improving the living standards. It would not be an exaggeration to say that this approach not only arises from an analysis of the country’s current situation but is also the only natural one for Russia in the historical perspective. In this context I would like to quote a circular letter to the Russian ambassadors to the courts of foreign powers that was sent on March 4, 1881 in connection with the enthronement of Emperor Alexander III. It stated that Russia „has reached its natural limits; it has nothing more to wish for, nothing to seek from anybody. It only needs to consolidate its status, protect itself against an external danger and develop its internal, moral and material resources, accumulating reserves and improving its wealth.” In 1893, Alexander III reaffirmed that approach, when he wrote that „the peaceful development of Russian power should be the exclusive subject of state concerns and an incentive for a peaceful policy.”
 
During the past century, wars, revolutions, and the bipolar confrontation did not allow our country to fully concentrate on the implementation of a constructive agenda. At present, when Russia is not in conflict with anybody, firmly stands on its feet and is confidently implementing development plans, new opportunities are opening for that.

O întrebare

Citesc pe Adevarul un articol de la Deutsche Welle cum că:
”Tot ce se poate. Ponta a afirmat că-şi pune la dispoziţie şi mobilul pentru ca presă să poată verifica „listingul” convorbirilor din celular, în speţă ora la care Raed Arafat l-ar fi informat.” Tragedia din Muntenegru şi demnitatea celor fără de putere
Întrebarea mea este simplă: De ce Victor Ponta a fost informat de Arafat și nu de către Celula de criză de la MAE sau de Titus Corlățean ? 
Pe pagina MAE, din comunicat se vede clar că Celula de criză se ocupă doar de ograda proprie, nu sunt informate alte agenții ale statului, ministrul de externe nu îl informează pe premier și, brusc, un telefon în noapte sună la premier, era doctorul Arafat.
Activarea celulei de criză din cadrul MAE, în urma accidentului din Muntenegru
Tip:

Comunicat de presă

Data:

23.06.2013

Ca urmare a tragicului accident survenit în Muntenegru, ministrul afacerilor externe a convocat Celula de criză a MAE.
La faţa locului va fi trimisă o echipă consulară mobilă din Centrala MAE, pentru a sprijini Ambasada României în Muntenegru, în demersurile de acordare a asistenţei consulare adecvate.
Ambasadorul României la Podgorita se află la spitalul în care au fost internaţi pasagerii răniţi în accident, pentru evaluarea situaţiei. Autorităţile locale s-au implicat la cel mai înalt nivel pentru acordarea sprijinului necesar.
Celula de criză MAE este slab dezvoltată și nu respectă niște regului. Un exemplu de reguli:
The 10 new rules of crisis communications
  1. Communications are now a 2-way street, whether you want them to be or not.
  2. Real-time is not just a suggestion but an expectation of your audience. An expectation that will not turn in your favor if unmet.
  3. Informative is the only way. If you’re not informative somebody else will be – on their own channels that you have zero control over.
  4. Listen, listen, listen! Listen to what others are saying, what they’re not saying and where they are and are not saying it.
  5. When you combine real-time and 2-way you get responsive. Your audience will be responsive and so must you.
  6. Sincerity, honesty and apologies go a long way. But remember: actions speak so much louder than words
  7. Humans dealing with humans. Your brand may be a brand, but it is run by humans communicating with other humans. Act like it.
  8. Adaptability and flexibility are highly recommended. Adapt your crisis communications for different platforms and audiences that you need to communicate your messages with and on.
  9. Twitter-friendly communications are your friend. For every update, response and statement you release, have a Twitter version (and check out this cool tool)
  10. Communicate with your staff throughout the entire crisis. Internal communications are key to today’s successful crisis management.
Cei de la MAE cred că dacă un accident se întâmplă la 12 noaptea asta înseamnă că nu trebuie să mai comunice în real-time. De fapt nu cred că la MAE există planuri de comunicare pentru diferite scenarii sau situații  de urgență.

Recolta de marți

Revin tot pe teme rusești, cu o părere pe marginea unei știri publicată de Hotnews.
Reprezentantul special pentru Transnistria al presedintelui Rusiei, Dmitri Rogozin, a scris pe pagina sa de Facebook ca Federatia Rusa nu are de gand sa tina cont de parerea Romaniei cu privire la deschiderea Consulatului rus in regiunea transnistreana, transmite Unimedia.

„Iar pe voi, romanii, nici nu avem de gand sa va intrebam (cu privire la deschiderea Consulatului rus in regiunea transnistreana, -n.r.). Aceasta este o problema bilaterala a relatiilor ruso-moldovenesti”, a scris Rogozin comentand declaratia ministrului Afacerilor Externe al Romaniei, Titus Corlatean.

Ministrul de externe, Titus Corlatean, a declarat vineri la Digi 24 ca Romania asteapta cu interes pozitia guvernului moldovean in legatura cu intentia exprimata de Rusia de a deschide un consulat in Transnistria. Seful diplomatiei romane spune ca pentru moment nu e cazul Romaniei sa se pronunte intr-un sens sau altul, insa aminteste ca „nu exista nici un stat care sa fi recunoscut independenta republicii separatiste transnistrene. In concluzie nici Rusia nu are de ce sa se deschida un consulat in zona”.

Unii interpretează reacția ministrului Titus Corlățean ca o gafă diplomatică, că de fapt Rusia recunoaște autoritatea Republicii Moldova și în zona transnistreană, deci nu a fost bine gândit gestul șefului diplomației de la București.
Alții spun că Titus Corlățean a făcut o declarație perfect justificată prin prisma ipotezei că orice consulat rusesc nou ar fi un pas care anticipează 2 scenarii vizând Tansnistria. Primul, Tiraspolul va obține un statut special în 2013 iar asistența rusească trebuie să crească și să ajute la dezvoltarea autonomiei în cooperare cu un posibil grup internațional. Al doilea scenariu ar viza un eșec al Tiraspolului de a obține un statut autonom și intrarea într-o fază de relații tensionate pe axa Chișinău-Tiraspol-Moscova. În acest caz consulatul va avea un rol de monitorizare și protecție diplomatică.
Personal cred că mai multe șanse are primul scenariu.
În reacția oficialului român se poate observa și influența experienței românești cu problema consulatelor maghiare din Transilvania înainte de 1989, abordarea sceptică a înființării unor noi consulate în zone cu tendințe separatiste.
Ce poate să facă în plus Bucureștiul dincolo de declarația menționată ?
Răspunsul ar fi simplu, să mențină relația de încredere cu Chișinăul în aceste momente în care diplomații moldoveni și oamenii politici angajează Moscova după o perioadă lungă de stagnare în rezolvarea unui conflict înghețat.