Pe valurile diplomației românești cu Titus Corlățean

Să vedem cât va cântări în viitor afirmația de dumincă, 23 martie, a ministrului  Titus Corlățean, de la ProTv:

23 martie 2014 Titus dixit: ”nu există o cerere oficială de alipire a Transnistriei la Rusia” şi că acest lucru a fost verificat inclusiv de guvernul de la Chişinău.

 

La o zi după acest mesaj, autoritățile de la Tiraspol vin cu precizări care chiar ridică serios problema modului în care MAE din România și Guvernul înțeleg să gestioneze problema Transnistriei.

24 martie 2014, EvZ: ”

Unul dintre oficialii transnistreni care susțin acest demers este ministru al Afacerilor Externe, Nina Ștanski, care a declarat că Transnistria ”a parcurs deja acest drum. În 2006, aici s-a organizat un referendum, iar oamenii au fost întrebaţi dacă vor să rămână în Moldova sau Transitria să fie independentă ca ulterior să se unească cu Rusia. Oamenii au ales că vor să trăiască independenţi ca ulterior să între în componenţa Federaţiei Ruse.”

Mai mult decât atât, președintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a venit cu o propunere legislativă adoptată într-o primă lectură de Sovietul Suprem, conform căreia pe teritoriul Transnistriei să funcţioneze legislaţia Federaţiei Ruse.

”Ani de-a rândul am realizat o armonizare a legislaţiei noastre cu cea rusă şi vă spun cu toată convingerea că sunt pregătiţi să intrăm în componenţă Federaţiei Ruse.”, a mai spus Nina Ștanski.

În cursul săpămânii trecute Mihail Burla a înaintat preşedintelui Dumei de Stat, Serghei Narîşkin, o scrisoare în care solicită includerea în legislația Rusiei a posibilităţii de alipire a Transnistriei la Rusia.

Citiţi mai mult: Ministrul SEXY de Externe al Transnistriei şochează Europa | GALERIE FOTO – Panorama > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/ministrul-sexy-de-externe-al-transnistriei-socheaza-europa-galerie-foto-1088429.html#ixzz2wsXJmuNS
EVZ.ro

În concluzie: planul de alipirea al Transistriei era unul declanșat în 2006, scrisoarea este un act formal de care rușii nu se sinchisesc, faptele în teren contează iar la acestea se pare că ministrul Corlățean nu prea are acces sau evită să le recunoască. În plus ministrul nu a înțeles din cazul Ucrainei. În Crimeea scrisoarea trimisa de noile autorități pro-ruse a fost acceptată oficial după invazia militară.

Despre presupusa scrisoare privind anexarea Transnistriei la Rusia: Noi, în mod justificat, am fost mai reţinuţi în comentarii legat de acea faimoasă scrisoare, pe care mi-e greu să traduc, pe care aşa zisul preşedinte al sovietului suprem de la Tiraspol ar fi adresat-o domnului Narâşkin de la Duma de Stat. După verificările făcute normal, guvernul moldovean, discutând cu autorităţile ruse, s-a confirmat că nu a fost înregistrată, depusă la Dumă o astfel de chestiune şi că până la urmă se pare că a fost mai degrabă un demers individual, fără să aibă în spate o discuţie serioasă în aşa – numitul Parlament de la Tiraspol.

Citeste mai mult: adev.ro/n2vtvk

Despre presupusa scrisoare privind anexarea Transnistriei la Rusia: Noi, în mod justificat, am fost mai reţinuţi în comentarii legat de acea faimoasă scrisoare, pe care mi-e greu să traduc, pe care aşa zisul preşedinte al sovietului suprem de la Tiraspol ar fi adresat-o domnului Narâşkin de la Duma de Stat. După verificările făcute normal, guvernul moldovean, discutând cu autorităţile ruse, s-a confirmat că nu a fost înregistrată, depusă la Dumă o astfel de chestiune şi că până la urmă se pare că a fost mai degrabă un demers individual, fără să aibă în spate o discuţie serioasă în aşa – numitul Parlament de la Tiraspol.

Citeste mai mult: adev.ro/n2vtvk

Despre presupusa scrisoare privind anexarea Transnistriei la Rusia: Noi, în mod justificat, am fost mai reţinuţi în comentarii legat de acea faimoasă scrisoare, pe care mi-e greu să traduc, pe care aşa zisul preşedinte al sovietului suprem de la Tiraspol ar fi adresat-o domnului Narâşkin de la Duma de Stat. După verificările făcute normal, guvernul moldovean, discutând cu autorităţile ruse, s-a confirmat că nu a fost înregistrată, depusă la Dumă o astfel de chestiune şi că până la urmă se pare că a fost mai degrabă un demers individual, fără să aibă în spate o discuţie serioasă în aşa – numitul Parlament de la Tiraspol.

Citeste mai mult: adev.ro/n2vtvk

 

Gastronomie rusească

Să nu vă gândiți la gastronomie culinară. Este vorba despre gastronomie politică rusească, adică despre cum a înțeles Rusia sa pregătească primirea ministrului de externe român Titus Corlățean la Moscova.
Deci rețeta
Ingrediente:
– se reaia zvonul lansat de Transnistria prin „Nezavisimaya Gazeta” din octombrie 2012 preluată de moldova.org:
Publicația rusească „Nezavisimaya Gazeta”scrie că poligonul militar din preajma localităţii Bulboaca din raionul Anenii Noi este pregătit pentru a găzdui o bază militară NATO. Sursa citează mai multe declaraţii ale şefului Securităţii de la Tiraspol, Vladislav Finaghin.
Finaghin susţine că în ultimele luni, Chişinăul îşi întăreşte activ efectivul militar cu ajutorul SUA şi României, iar aceste prevederi ar putea fi incluse în noua Constituţie.
– se întărește prezența militară rusească în Transnistria
– se dă un decret transnistrean privind granitele regiunii separatiste.
– se creează panică în Bender.
Etape:
– comuniștii din Moldova pun presiune pe ministrul Apărării din Republica Moldova
– se discută programul de colaborare militară româno-moldovean, se cere blocarea lui.
– Rusia ridică problema unui consulat in Transnistria.
– Ucraina ridică și ea problema unui consulat în Transnistria.
– România nu ridică problema unui consulat în Transnistria.
– Insulele Feroe, Vanuatu și Insula Mare a Brăilei se raliază poziției României, nici aceste state nu vor cere consulat în Transnistria.
Rezultatul cu 2 zile înainte de vizita lui Titus Corlățean la Moscova
1. în weekendul care tocmai a trecut, în Transnistria s-a deplasat oficial ministrul de externe adjunct la Federație Ruse, Grigori Karasin care:
”Deputy Foreign Minister of Russia Grigory Karasin visited Tiraspol at the end of the last week. He expressed apprehensions of the Russian party about „growing harshness” of negotiations between Chisinau and Tiraspol and about paralysis of work of the united control commission (UCC) controlling the situation in the security zone on the Dniester River (area of former hostilities). Karasin emphasized, „UCC is one of the guarantees of real stability for Trans-Dniester Republic…..În context, publicația rusă preia zvonul inițiat în 2012….Such reinforcement of the border frightens the local population, especially against the background of information that there are Romanian servicemen at the Moldovan military training ground in Bulboaca village. The issue of Romanian military presence was raised in the Moldovan parliament too and parliament members from the communist faction asked the authorities what these servicemen were doing there? Meanwhile, people from Trans-Dniester Republic perceive Romanian soldiers at a Moldovan training range as an alarm signal especially because the training range is located over the Dniester River from the unrecognized republic. If we bear in mind that last week Romania and Moldova signed a treaty on military cooperation it is easy to understand the logic of Trans-Dniester residents: having come to the Dniester River, Romanians will not go away from there anymore. People in Bendery where the armed conflict started in 1992 grew especially alarmed. The current situation in the city where there are representatives of Moldovan and Trans-Dniester authorities including the police is far from peaceful.” Nezavisimaya Gazeta, July 08, 2013, p. 7
2. Viitoarea rundă de negocieri 5+2 este compromisă cu sprijinul Federație Ruse.
3. În conferința de presă a celor doi miniștri de externe Lavrov – Corlățean, ministrul rus a declarat că sprijină suveranitate Republicii Moldova, o declarație diplomatică perfect adaptată la campania din presa rusă care are următorul mesaj: Moldova este ocupată militar de NATO și România, deci nu mai este suverană după încheierea acordului militar dintre București și Chișinău, trebuie să apărăm etnicii ruși și, important, etnicii ucraineni, deci Rusia apărăr independența statului moldovean.
Probabil că în spatele ușilor închise Moscova a acuzat direct România că ocupă militar Moldova și că pregătește o ofensivă NATO în Transnistria, dovada fiind frica cetățenilor din Bender care au transmis la Tiraspol ministrului de externe adjunct rus aceste temeri pentru a fi puse pe masa discuțiilor cu minsitrul de externe român.
Finalmente: declarația lui Lavorv privind suveranitatea Moldovei a fost în realitate o acuză indirectă publică, oficială, că România are intenții agresive în vecinătatea apropiată.

 

Moldova – un nonsubiect ?

Astăzi are loc, la Odesa, reuniunea miniștrilor de externe din the Black Sea Economic Cooperation (BSEC), se pare că agenda este una uzuală, se semnează un document privind căile ferate și altele:
Some of the items on the agenda of the upcoming meeting in Odessa are related to the appointment of Country-Coordinators for some of the BSEC Working Groups and the assessment of the activities of the Permanent International Secretariat as well as the Related Bodies of BSEC.
The BSEC Council of Ministers of Foreign Affairs is also expected to consider the applications for the granting and renewal of Observer and Sectoral Dialogue Partnership status of various countries and organisations. One of the main documents to be approved in Odessa is the draft Memorandum of Understanding between BSEC and the International Union of Railways.
The said document is expected to further increase BSEC’s institutional capacity in the field of transport. At the conclusion of the meeting, a ceremony will take place whereby Ukraine will hand over the Chairmanship-in-Office of BSEC to the Republic of Armenia. Armenia will officially assume the Chairmanship as of July 1, 2013, for a period of six months until December 31, 2013. ITAR-TASS
Moldova este membră în acest format, așa că sunt curios:
– dacă situația din ultimele 11 zile din Moldova va fi dezbătută de către miniștrii de externe ?
– dacă Moldova și România au solicitat Ucrainei (presedinția la rotație) includerea situației din Transnistria pe agenda?
– dacă ministrul Titus Corlățean va menționa situația din Moldova în discursul său ? și ce anume va propune ?
– ce au propus România și Moldova pentru viitoarea agendă a BSEC  în legătură cu Transnistria ?
Poate se vor întreba unii, mai ales din MAE, de ce să se discute subiecte politice sensibile la o organizație de natură economică. Simplu, situația din Moldova  și demersul unilateral al regimului de la Tiraspol afectează direct ultima înțelegere politică din BSEC, de la Istanbul 26 iunie 2012, când șefii de state și de guverne au agreat:
We confirm the importance of establishing a strategic relationship between BSEC and the EU. We welcome the recent positive developments in the BSEC-EU interaction and invite the EU to implement its previous commitments through the identification of common tools and the development  of synergies, in the common interest of sustainable growth, peace and stability in the region.
We welcome the valuable inputs of the BSEC Observers and Sectoral Dialogue Partners to BSEC activities and invite them to continue their practical contributions to BSEC.
We underline the importance of fostering closer contacts and cooperation with the private sector, non-governmental organizations and local authorities with regard to concrete projects.
ISTANBUL SUMMIT DECLARATION ON THE OCCASION OF THE TWENTIETH ANNIVERSARY OF THE ORGANIZATION OF THE BLACK SEA ECONOMIC COOPERATION
(Istanbul, 26 June 2012)
Deci Moldova, dar mai ales România, ca stat membru UE, ar trebui să tragă acest semnal de alarmă, BSEC este împiedicată să își dezvolte relațiile cu UE.

 

Actualizare: între timp am aflat, de fapt ministrul de externe Titus Corlățean nici măcar nu va fi la reuniunea de la Odesa, este foarte ocupat, se vede cu doi ambasadori arabi. 

21 iunie 2013

  • Primirea de către ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a ambasadorului Regatului Arabiei Saudite la Bucureşti, Abdul Rahman Ben Ibrahim Ben Ali Ar-Rasi

    sediul MAE, ora 9:30

  • Primirea de către ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a ambasadorului Statului Kuweit în România, Fahd Hajar Shaouf Almetairi

    sediul MAE, ora 10:30

  • Participarea secretarului de stat pentru afaceri europene, George Ciamba, la reuniunea Consiliului miniștrilor afacerilor externe din statele membre OCEMN  (nota mea: BSEC)

    Odessa, Ucraina

Telefax

Nu înțeleg de ce trebuie ca statul român să aștepte 2 luni banii pe care câștigătorul CFR Marfa trebuie să îi dea ? Asta a cerut și Dan Diaconescu, ceva timp să facă rost de bani și sprijin de la stat.
****
Moldova- am citit că ”Parlamentul Republicii Moldova a amânat pentru vineri ratificarea Tratatului de frontieră cu România şi a Acordului privind cooperarea în domeniul militar.” la realitatea.net. Eu cred că ratificarea Tratatului și acordul militar bilateral ar fi fost un bun răspuns al Parlamentului de la Chișinău la criza generată de regimul din Transnistria. Dacă acum le este greu moldovenilor să fie fermi, ce se va întâmpla din toamnă încolo, când vor fi presiuni și mai mari să nu semneze acordul cu UE ?
****
Avionul multirol – citesc unele comentarii pe marginea deciziei guvernamentale de a achiziționa F-16 din Portugalia. Așa cum a precizat primul ministru Victor Ponta, se intenționează trecerea prin Parlament, pentru ca decizia să devină lege. Sunt curios când se va face acest lucru ? În toamnă este rectificare bugetară, când se obișnuiește să se ia bani de la Apărare. Din câte îmi dau seama și înțeleg, achiziția va începe pe bugetul 2014 tot al MApN și nu cred că va fi o suplimentare. Creșterea anunțată, de 0.5% a bugetului apărării dabia dacă va acoperi noile pensii militare și datoriile ministerului, deci achiziția de avioane va afecta oricum alte programe de înzestrare, atât câte mai erau.
Din ultima ședință a CSAT nu a fost clar dacă s-a aprobat planul pe 10 ani pentru sectorul de apărare de la Ministerul Economiei și nici dacă a fost aprobat planul, tot pe 10 ani, pentru programele majore de la MApN . Deci nu îmi dau seama în ce context vor putea vota parlamentarii achiziția avionului multirol, dacă vor conștientiza ce fel de schimbări ar trebui făcute în strategia guvernului pentru apărare. În plus, nici MApN, nici guvernul, de fapt nimeni nu vrea să ne spună cât va costa modernizarea. Pentru moment se prefigurează același model de eșec în achiziții, ca și în cazul fregatelor. Un guvern va cumpăra avioane, un altul va trebui să găsescă bani pentru modernizare. Dacă va mai găsi bani.