Ucraina, tot mai aproape

După ciocnirile din Mukachevo dintre grupurile naționaliste, miliție și gărzile unui politician, președintelui Proșenco tatonează declanșarea unei operații antiteroriste pentru a restaura controlul nu doar în oraș ci și în Transcarpatia. În ciuda declarațiilor liniștitoare făcute de liderii români că violențele sunt departe de granița României, în realitate nu sunt departe. Se pare că totul a pornit de la un conflict legat de contrabanda cu țigări din Ucraina în Slovacia, așa cum se practică și pe granița româno-ucrainieană, deci este doar o chestiune de timp ca instabiliatea să implice direct și granița românească a UE.

Ar fi bine de știut că lângă Mukachevo a fost și baza sovietică cea mai vestică din sistemul de avertizare timpurie anti-rachetă. Inaugurată în 1979 baza a fost închisă în 2009 în contextul apropierii Ucrainei de NATO.

Conflictul din Ucraina

Pentru moment aceasta este cea mai detaliată prezentare, de fapt un studiu cu multe aspecte operaționale dar și strategice, din surse deschise a conflictului din Ucraina.

Bipartisan Assessment of the Ukraine Military Situation

Gen.(ret.) Wesley Clark$ & Dr.Phillip Karber

Mintea ucrainianului cea de pe urmă

Ca să știți cum stăm pe subiectul Ucraina.

18 februarie 2015 – “I held preliminary discussions about this issue with the leaders of Germany, France and Russia while in Minsk, foreseeing that the terms of the treaty would not be complied with.” Poroshenko wants EU peacekeepers in Ukraine

Iar prin presentimentul intuiției mele de anticipare despre viitor.

12 februarie –Ucraina- schița unor scenarii

Ieri am schițat trei scenarii pentru Ucraina. Le postez și aici înainte să aflu rezultatele negocierilor de la Minsk.

1. Plan de pace cu misiune de peacekeeping, implicare oficială rusească, concesii teritoriale din partea Kievului, un plan economic UE pentru Ucraina și implicarea SUA în reconstrucția statului ucrainian.

2. Eșecul negocierilor și continuarea conflictului cu o dinamică care cuprinde sudul Ucrainei.

3. Eșecul negocierilor și localizarea conflictului până se ajunge la un nou echilibru de poziții dar limitat la aria actuală aflată în conflict.

Să vedem ce va fi până la urmă, în acest moment aș merge pe primul scenariu. Legat de negocieri, am văzut comentatori, mai ales pe Realitatea care cred că obiectivul negocierilor ar fi încetarea focului. Eu cred că obiectivele de la Minsk sunt de fapt politice, încetarea focului este doar o pârghie folosită de părți pentru a aborda negocierile.

Finlandizarea Ucrainei- consecințele unui scenariu

Se tot vehiculează această soluție pentru Ucraina și mă gândeam la toxicitatea scenariului.

Acum citesc că propaganda finlandizării generează probleme chiar în interiorul unor țări NATO – Czech PM rejects Zeman´s idea of Finlandisation of Ukraine policy

Sobotka said this was one of the issues he and Zeman talked about on Wednesday.

He challenged the view, expressed by Zeman´s spokesman Jiri Ovcacek, that he had not mentioned any substantial difference in foreign affairs between him and the president during the talks.

He said there were some differences in foreign political views between top politicians of other EU countries, too.

Sobotka said it is of key importance that Czech representatives present the same positions at meetings of the European Union, NATO and the United Nations.

Probabil că va mai dura până când NATO va realiza că trebuie să aibă un punct de vedere oficial ferm față de problema finlandizării Ucrainei. Alianța ar cam trebui să fie atentă la implicațiile pentru postura militarp, coeziunea internă și politica sa de parteneriate.

O acceptare a finlandizării Ucrainei în Alianță ar deschide problema regândirii întregii strategii a Alianței și a reașezării posturii sale militare în Europa. Toată strategia militară a NATO va trebui schimbată radical, iar Polonia și România ar fi cele mai afectate. Chiar și în cazul în care NATO s-ar adapta rapid, Polonia și România vor fi nevoite să își adapteze strategiile naționale dar mai ales să își sporească numărul capacităților militare. Pe scurt vom avea nevoie de mai mulți soldați. Am vorbi de aproximativ 1600 km de linie de front dacă adăugăm Belarusul, Transnistria, Kaliningrad și Crimeea.

A doua consecință, dacă se acceptă finlandizarea Ucrainei atunci NATO va trebui să renunțe la Parteneriatul cu Kievul, un semnal foarte prost pentru alte parteneriate: cel cu Georgia, Azerbaijan, țări din Asia centrală. O cedare în cazul Ucrainei va alimenta poziția unor aliați europeni sceptici care vor dori să pună frână întregii politicii de parteneriate întărite și să o înlocuiască cu conceptul mai slab, mai vag, de relații militare.

Sigur că, până la un punct, ce a am comentat este un scenariu ipotetic foarte negativ dar câteva elemente sunt deja prezente în Alianță și ar fi nevoie de un factor declanșator și un ”liant politic„ atent ales pentru a ne afla în fața unei nou peisaj de securitate în Europa de est, unul foarte amenințător.