Scenariile privind viitorul Uniunii Europene

După ce am analizat şi răsanalizat, am măsurat, am cântărit şi testat fizico-chimic şi termodinamic mie mi se pare că scenariile 1, 3 şi 5  propuse de Comisia Europeană ar fi ce ne trebuie, viabil ar fi scenariul 3, care ar rupe gura târgului iar dezirabil ar fi o combinație între scenariile 1,3 şi 5 care ne-ar coafa corespunzător.

La voi ce scenariu iese ?

La luptă !

Am citit – Joint statement of EU Ministers for Justice and Home Affairs and representatives of EU institutions on the terrorist attacks in Brussels on 22 March 2016 .

Din document reiese, pentru cei care cred că al treilea război mondial este în plină desfăşurare, că am fi în război cu Daesh, că fiecare casă din Paris, Bruxelles ar fi o baricadă ca la asediul Stalingradului, că de fapt totul este un eveniment tragic „Today, we heard from the Belgian authorities how they are facing this crisis and discussed what is to be learned from recurrent patterns in terrorist attacks and supporting networks.”
Nu se pune problema ca miniștrii de justiţie şi interne să invoce articolul 42.7 pentru Belgia, mă rog nici în cazul Franţei nu am avut un mare entuziasm legat de această clauză. Iar la NATO nu se pune problema, după Paris a durat 4 zile până când am avut o consultare oficială într-un format relevant. Probabil suntem într-un război dus prin corespondență, cum erau meciurile de şah pe vremuri, mutarea se trimitea prin poştă.

Din comunicat reiese că UE nu prea are ce să activeze în 1, 6, 12, sau 24 de ore, la nivel operațional vorbind, o celulă, ceva, o structură civil-militară, un task-force care să integreze informaţiile.
Nu se pune problema, războiul cu teroriștii se duce cu planificări de acte normative, de urgentare a unor procese legislative, ne vom baza pe domnul preşedinte Zgonea să mai treacă nişte legi.
Voinţa politică şi nivelul de angajare sunt bine reflectate în acest paragraf: „8. – fully support the work of the Counter Terrorism Group (CTG), in particular by further accelerating the establishment of a dedicated platform for real time, multilateral information exchange;”
Cu alte cuvinte Grupul de combatere a terorismului din UE nu are în 2016 un sistem operațional de evaluare şi analiză a informațiilor.
Aşa vom duce războiul cu teroriştii.
Credeam că teroriştii duc un război asimetric în Europa, dar acum îmi schimb părerea, cred că noi vom fi mai asimetrici decât teroriştii. Ei par mai organizaţi.

Poziția UE față de Siria și Libia

 

Concluziile adoptate de Consiliul European la reuniunea din 15 octombrie 2015

Siria și Libia
4. Consiliul European a purtat discuții pe marginea evoluțiilor politice și militare din Siria, inclusiv privind impactul acestora asupra migrației. Regimul Assad poartă cea mai mare răspundere pentru moartea, în contextul conflictului, a 250.000 de persoane, precum și pentru milioanele de persoane strămutate. Consiliul European a convenit asupra necesității de a se pune accentul pe lupta împotriva Daesh și a altor grupări teroriste desemnate de ONU, în cadrul unei strategii unitare și coordonate și al unui proces politic pe baza Comunicatului de la Geneva din 2012. UE este pe deplin angajată în găsirea unei soluții politice la conflict, în strânsă cooperare cu ONU și cu țările din regiune, și solicită tuturor părților implicate să depună eforturi în acest sens. Nu poate exista o pace durabilă în Siria sub conducerea actuală și nici înainte să fie abordate aspirațiile și nemulțumirile legitime ale tuturor componentelor societății siriene. Consiliul European și-a exprimat îngrijorarea față de atacurile rusești asupra opoziției și a civililor din Siria și față de riscul de escaladare a conflictului armat.

5. În ceea ce privește Libia, Consiliul European a salutat anunțul făcut de către ONU și a solicitat tuturor părților să adere rapid la acesta. UE își reiterează propunerea de a oferi sprijin politic și financiar substanțial guvernului de uniune națională, imediat ce acesta își intră în atribuții.

De la cine primește mandat Ponta ?

Cu această ocazie poate află și Președintele Iohannis cum lucrează Guvernul pe tema refugiaților și că nu a fost un moft de weekend al lui Ponta, în realitate este o acțiune mai amplă care l-a depășit pe șeful de la Cotroceni.

Întrebarea completă din titlu este: de la cine primește mandat Ponta pe probleme de politică europeană ?

Răspuns simplu: de la Camera Deputaților.

Exemplificare:

21 octombrie 2015– Camera Deputaților adoptă Hotărârea nr. 82/2015  privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European si al Consiliului de instituire a unui mecanism de transfer în situatii de criza si de modificare a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor si mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protectie internationala prezentate într-unul din statele membre de catre un resortisant al unei tari terte sau de catre un apatrid – COM(2015)450 Textul integral   Pe scurt este vorba de aprobarea de către Parlament a unei poziții oficiale privind respingerea și amendarea unor provederi dintr-un proiect al Parlamentului european privind mecanismul de gestionare a fluxului de refugiați. În 3 articole din Hotărăre se spune clar că România nu vrea un transfer de autoritate și suveranitate în privința gestionării fluxului de migranți.

10. Exprimă rezerve şi solicită clarificări suplimentare privind viitorul rol al Comisiei Europene în gestionarea unui mecanism european permanent, în privinţa viitoarelor criterii de apreciere a modului de funcţionare a unui sistem naţional de azil, în ipoteza în care acelea ar fi confruntate cu presiuni menite să activeze viitorul mecanism permanent de transfer.

11. Solicită clarificări cu privire la sursa şi justificarea criteriilor aferente cheii de repartizare a solicitanţilor de protecţie internaţională, în contextul în care, în acest domeniu de reglementare, cu sensibilităţi şi particularităţi naţionale, s-ar impune luarea în considerare într-un mod mai pronunţat a acestor particularităţi naţionale.

12. Observă că obiectivul mecanismului de transfer privind asigurarea unei repartizări echitabile între statele membre a persoanelor îndreptăţite la protecţie internaţională nu poate fi complet realizat în forma propusă de Comisia Europeană, din moment ce protocoalele nr. 21 şi 22, anexate la tratatele Uniunii, prevăd regimuri juridice derogatorii în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie, exceptând astfel trei dintre statele membre de la regimul juridic comun.

24 octombrie – Victor Ponta declară la Sofia:

„Noi, cele trei ţări, suntem pregătite, dacă Germania şi Austria îşi închid frontierele, să nu ne lăsăm ţările să devină zone-tampon. Vom fi pregătiţi să închidem frontierele”, a spus şeful guvernului bulgar.

Victor Ponta a susţinut poziţia, comentând că „o soluţie bună” în cazul crizei refugiaţilor este comună a întregii Europe, însă dacă acest lucru nu e posibil trebuie „să ne apărăm”.

„Eu vreau doar să arăt că o poziţie comună a celor trei ţări, o poziţie pe care noi ne-am coordonat-o în cursul întâlnirii de astăzi, este exact în sensul celor spuse de Boiko. Ne facem datoria şi suntem solidari cu întraga Europă, însă responsabilitatea nu poate fi doar a unor state şi alte ţări nu au responsabilitate. Asta nu se poate şi nu funcţionează. Dacă sunt ţări care îşi închid graniţele şi îşi fac ziduri, atunci avem dreptul să ne apărăm în egală măsură”, a spus şeful Guvernului. via Gândul.

Concluzie:

Președintele Iohannis știa de decizia Parlamentului României, dacă nu a știut atunci a fost neinformat sau mai rău, dezinformat. Dacă a știut de decizia parlamentară atunci știa și de poziția Guvernului și nu a a făcut nimic ca să preîntâmpine o poziție a premierului la Sofia, să îl cheme sau dacă nu venea la Cotroceni să facă o conferință de presă pe 23 octombrie să spună clar, înainte de plecarea lui Ponta la Sofia, poziția României.

Cu alte cuvinte, o fi complexă cooperarea instituțională dar nu imposibilă.